Donald Trump îl trimite pe Elon Musk la origini (Africa de Sud)

Actualizare - Acţiunile Tesla au scăzut cu 5% după declaraţiile lui Trump despre reducerea subvenţiilor

---

Planeta asistă la un scandal fără precedent la cel mai înalt nivel politic şi economic, între Donald Trump şi Elon Musk. În centrul atenţiei, aşa cum de altfel îşi doreşte, se află chiar preşedintele SUA, a cărui mamă susţinea, într-un interviu în 1997, că speră ca acesta să nu facă niciodată politică, pentru că ”e obişnuit să facă lucrurile în stilul propriu”. Criticile dure şi schimburile de replici dintre preşedintele Donald Trump şi omul de afaceri Elon Musk au escaladat, din nou, după ce primul a sugerat că departamentul pentru eficienţă guvernamentală (DOGE), condus anterior chiar de Musk, ar trebui să investigheze subvenţiile masive primite de companiile acestuia.

Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a lansat un atac frontal la adresa fostului său aliat, Elon Musk, sugerând că miliardarul a beneficiat de fonduri federale într-un mod disproporţionat şi că, fără aceste subvenţii, imperiul său tehnologic s-ar prăbuşi. „Elon ar putea primi mai multe subvenţii decât orice fiinţă umană din istorie, de departe, iar fără subvenţii, Elon ar trebui probabil să-şi închidă prăvălia şi să se întoarcă acasă în Africa de Sud. Fără lansări de rachete, sateliţi sau producţie de maşini electrice, iar ţara noastră ar economisi o avere. Poate ar trebui ca DOGE să se uite cu atenţie la această situaţie? Mulţi bani s-ar economisi!!!", a spus Trump într-o postare pe Truth Social”. Potrivit Reuters, replica nu a întârziat să apară. Musk a reacţionat direct pe X (fosta Twitter), spunând sec: „Spun literalmente: tăiaţi tot. Acum.”

• De la colaboratori la rivali

Relaţia tensionată vine după o colaborare controversată: Elon Musk a condus DOGE (Department of Government Efficiency), o iniţiativă federală de reducere a costurilor, în timpul administraţiei Trump. La acea vreme, Musk pleda pentru un guvern mai suplu, cu cheltuieli reduse şi eficienţă sporită în administraţia publică. Tensiunile au escaladat după ce Musk a renunţat la funcţie, dar şi în contextul unui nou proiect de lege propus de Trump privind reducerea impozitelor, dar şi creşterea unor cheltuieli guvernamentale. Musk a criticat în termeni duri documentul, numindu-l „nesănătos şi distructiv” şi a acuzat politicienii care îl susţin de ipocrizie. „Ar trebui să le cadă capul de ruşine!”, a scris Musk, adăugând că acei congresmeni care au promis reducerea cheltuielilor dar acum votează pentru proiect „vor pierde alegerile primare, chiar dacă e ultimul lucru pe care îl voi face pe acest Pământ.” Conform CNN, megaproiectul de lege privind politica internă examinat acum de Senat include o finanţare masivă pentru agenda preşedintelui Donald Trump în materie de imigraţie, alocând zeci de miliarde de dolari pentru barierele de frontieră şi centrele de detenţie şi crescând costurile asociate imigraţiei legale. Musk s-a revoltat împotriva proiectului de lege privind politica lui Trump şi a susţinut că legea politică republicană va creşte datoria, numind-o „sclavia datoriei”. Proiectul de lege al Senatului ar adăuga aproape 3,3 trilioane de dolari la deficit în următorul deceniu, potrivit unei estimări a Biroului pentru buget al Congresului publicată la începutul săptămânii. Legislaţia Senatului costă mai mult decât legea aprobată de Camera Reprezentanţilor, care ar adăuga 2,4 trilioane de dolari la deficit în următorul deceniu. Versiunea Senatului a proiectului de lege alocă 46,5 miliarde de dolari pentru construirea, instalarea şi întreţinerea barierelor de frontieră şi 45 de miliarde de dolari pentru facilităţile de reţinere a imigranţilor în următorii patru ani.

• Ce poate face preşedintele?

The Guardian a relatat şi despre ce ar putea face preşedintele împotriva fostului colaborator: - să-l investigheze pentru presupusul consum de droguri, New York Times şi Wall Street Journal au făcut acuzaţii legate de un consum intens de substanţe interzise din partea lui Musk, lucru negat de miliardar, care în 2024 a spus că uneori foloseşte ketamină, cu prescripţie medicală; - să conteste statutul de imigrare al lui Musk, Steve Bannon, aliat al lui Trump, a şi declarat la un moment dat pentru Times că statutul de imigrare al lui Musk ar trebui investigat: „Ar trebui să iniţieze o anchetă formală privind statutul său de imigrare, pentru că sunt convins că este un imigrant ilegal şi ar trebui deportat imediat din ţară”.

• Elon Musk: apel pentru un nou partid

Într-un gest fără precedent, Musk a sugerat în mod deschis formarea unui nou partid politic, numindu-l „Partidul oamenilor” şi ironizând sistemul actual: „Trăim într-o ţară cu un singur partid - Partidul lui Porky Pig!”, o referinţă batjocoritoare la corupţia şi clientelismul politic.

• Riscuri economice şi politice

Ruptura dintre cei doi influenţi actori de pe scena americană vine într-un moment delicat pentru Partidul Republican. Unii lideri conservatori se tem că această adversitate publică ar putea afecta negativ alegerile legislative intermediare din 2026. Între timp, volatilitatea a afectat şi piaţa bursieră. Acţiunile Tesla au înregistrat scăderi dramatice, cu aproximativ 150 de miliarde de dolari şterşi temporar din valoarea de piaţă a companiei, pe fondul incertitudinii generate de conflictul cu fostul preşedinte.

• Miliardari americani, pierderi uriaşe

Politicile economice şi turbulenţele de pe piaţa financiară sub administraţia Trump îi costă scump pe cei mai influenţi oameni de afaceri din SUA. Deşi era considerat cel mai vocal susţinător al lui Donald Trump, Elon Musk a devenit, paradoxal, şi cea mai afectată victimă financiară a politicilor promovate de acesta. Potrivit unui raport Bloomberg, în doar şapte săptămâni de la învestirea lui Trump în funcţia de preşedinte, Elon Musk a pierdut aproximativ 145 de miliarde de dolari din averea sa netă, în mare parte din cauza scăderii acţiunilor Tesla. Pe 20 ianuarie, în ziua în care Donald Trump depunea jurământul la Washington D.C., giganţii din tehnologie - Musk, Bezos, Zuckerberg şi alţii - păreau în culmea prosperităţii. Însă, la mai puţin de două luni, un val de incertitudine economică, asociat cu schimbările de regim politic şi retorica imprevizibilă a noii administraţii, a declanşat o prăbuşire pe bursă.

Pe lângă Musk, care a resimţit puternic reculul bursier printr-o scădere de 15% a titlurilor Tesla doar într-o singură zi, şi alţi miliardari au raportat pierderi masive: Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a pierdut 31 de miliarde de dolari, în contextul în care acţiunile companiei au scăzut, iar presa apropiată lui (în special Washington Post) a fost „redirecţionată” pentru a susţine valorile libertăţii individuale şi ale pieţei libere - un semn clar de aliniere la noile direcţii politice; Sergey Brin, co-fondatorul Alphabet (compania-mamă Google), a pierdut 23 de miliarde de dolari, după ce acţiunile gigantului tech au scăzut pe fondul câştigurilor sub aşteptări şi al investigaţiilor reluate de Departamentul Justiţiei; Mark Zuckerberg a înregistrat o pierdere de opt miliarde de dolari, după ce Meta a pierdut tot avansul câştigat la începutul lui 2024. În ultimele două luni lucrurile s-au mai aşezat, iar pierderile nu au mai fost la fel...de spectaculoase

• Redefinirea alianţelor

Cazul Elon Musk este, poate, cel mai grăitor pentru natura volatilă a relaţiei dintre lumea politică şi cea a marilor corporaţii. Duelul Trump-Musk readuce în prim-plan o întrebare esenţială pentru democraţia americană: cine controlează direcţia economică şi politică - aleşii sau miliardarii? Şi cât de sustenabile sunt politicile publice bazate pe susţinerea unor personaje influente, dar profund imprevizibile? Rămâne de văzut dacă această confruntare va redefini pe termen lung alianţele de pe scena politică americană sau dacă este doar un episod spectaculos într-un peisaj tot mai polarizat.