Editorial

De Ziua Muncii tocmai clasa muncitoare a lipsit din Parcul Izvor. Anuala sărbătoare de 1 Mai, cu mici şi bere, organizată de Marian Vanghelie, a semănat în acest an cu parastasul socialismului românesc.

Primele 100 de zile ale mandatului prezidenţial Obama au fost marcate, nu la Casa Albă şi nici la un megashow televizat, ci tocmai în Ar­nold, Missouri, într-o şcoală!

Când vorbeşte de datoria publică, interlocutorul - fie că ne referim la politicieni, la oamenii de afaceri, la formatorii de expertiză ori la formatorii de opinie - subînţelege, şi în parte este de înţeles, datoria publică măsurabilă în unităţi...

Vremea inocenţei sondajelor de opinie, în domeniul politic, a trecut şi la noi, de mult.

În editorialul de săptămâna trecută am tratat chestiunea naturii regimului semi- prezidenţial, un regim frec­vent întâlnit, atât în democraţiile consolidate, cât şi în regimurile de tranziţie.

Confruntarea politică românească a devenit, în această primăvară, o cursă cu obstacole. Pe de o parte pentru că opinia publică a devenit nu doar reactivă, ci şi preocupată de viitor, pe de altă parte pentru că militanţii dezertează de la...

În noianul de pseudo-probleme fabricate din nevoia politicienilor de-a se afla zilnic pe toate buletinele de ştiri ale televiziunilor şi respectiv din goana după audienţă a aceloraşi televiziuni, politica a descoperit că are, totuşi, şi lucruri...

Deşi ştiinţa economică a fost incapabilă să prevadă criza, ba de multe ori a justificat, fără nicio prevedere academică, instrumentele financiare care au condus la dezastru, unii încă încearcă să iasă din acest impas nu doar practic, ci şi...

Un damf acru, de mahmureală, pluteşte peste ţară. Chiolhanurile, chiar dacă din bucate diferite, după lărgimea băierilor pungii fiecăruia, au definit condiţia de existenţă a aces­tor zile. Stropite, din belşug, cu tărie, vin şi bere, pînă la comă.

Mai întâi, să stabilim despre ce vorbim. Regimul semi-prezidenţial e acela în care co-există un preşedinte direct ales cu un Prim-ministru responsabil în faţa Legislativului.

Vladimir Voronin este un om vrednic de milă. Rău trebuie să-i fi fost schilodite sufletul şi mintea ca să poată revărsa atîta ură, atîta dorinţă neagră de a-şi vedea semenii bătuţi, schingiuiţi şi mutilaţi, pînă la moarte, vreme în care gura...

Paradoxul politicii româneşti: pe măsură ce ne afundăm în mlaştina creată de consecinţele crizei economice, politica românească devine tot mai discretă.

Spre sfârşitul războiului, în Germania nazistă nu se mai găseau lămâi.

În şedinţa de guvern de sâmbăta trecută au fost făcute câteva "cadouri" de sărbători atât sectorului bugetar, cât şi celui privat.

Orbiţi de şabloanele care au luat, de mult, locul gîndirii, care ţin loc de politică, de presă şi chiar de realitate, privim evenimentele de peste Prut cu o doză de speranţă şi dezamăgire.

Deschizând un post TV de ştiri, am citit pe ştraif că persoana publică Mircea Geoană, Preşedintele PSD, Preşedinte al Senatului României, Copreşedinte al alianţei de guvernare PDL - PSD, Vicepreşedinte CSAT şi senator de Dăbuleni, a declarat în...

Problema noastră, a celor care încercăm cu încăpăţînare să înţelegem pe ce lume trăim, în ce ţară trăim, în ce timpuri şi mai ales cu ce oameni ne împărţim fărîma de contemporaneitate ce ne-a fost repartizată de soartă, este că nu prea mai ştim...

În ziua de astăzi, spui ceva şi analiştii de meserie înţeleg exact altceva, aşa că încep printr-o clarificare.

Urmuz, inventatorul absurdului ca fenomen literar, îşi termina celebra fabulă Cronicari cu morala din titlu: pelicanul sau babiţa?

Puternica metaforă a lui Fukuyama, împrumutată din arsenalul hegelian al Prelegerilor de filosofie a istoriei, a fost utilizată pînă la tocire de jurnalişti.

Dacă nu ar fi existat, criza economică globală trebuia, neapărat, inventată. De dragul politicienilor! O generaţie confruntată de realităţi cu propria lipsă de viziune, cu o gravă incapacitate de management al schimbării, tarată de incompetenţă,...

Noile impozite forfetare propuse de Ministrul de Finanţe, Gheroghe Pogea, sunt o admitere a incapacităţii fiscului de a colecta impozite.

Faptele, cifrele sunt clare. Să le recapitulăm, totuşi: în ultimul trimestru al anului trecut, economia Letoniei s-a afundat cu peste 10 la sută.

Mai este nevoie de cultură în secolul al XXI-lea? Într-o epocă în care vulgaritatea este privită de mulţi ca o formă de expresie democratică - ca o de­pă­şi­re a limitelor impuse, ca acces al popo­rului la spectacolul cetăţii - ce loc mai poate...

Chiar dacă vreodată domnii Dinel Staicu şi Cătălin Chelu s-au avut bine, acum, sunt la cuţite. S-a văzut asta la ultimele adunări generale de la SIF5 Oltenia şi, mai ales, după.

Este deja binecunoscut faptul că SIF "Oltenia" este singurul care nu vrea să distribuie dividende în acest an.

Ce mai ploaie, ce mai vînt!

Aşezaţi în fruntea ierarhiei sociale a capitalismului triumfător, apăraţi de paraşutele lor de aur, dispunând după bunul plac de stock-option, bancherii nu suferă alături de ceilalţi muritori.

Un amic, investitor la SIF5 "Oltenia", cu peste două milioane acţiuni, şi care, evident, se consideră fraudat de decizia consiliului de administraţie de a nu da dividende, mi-a adus la cunoştinţă un fapt care pune sub semnul întrebării...

Cel mai uşor îl vor uita, desigur, cei care oricum nu ştiau prea bine dacă este vorba despre un atacant sau un mijlocaş al vreunei echipe de fotbal din ţinutul Engliterei.

Acum ceva timp am publicat un editorial în care analizam perspectivele politice şi electorale ale Partidului Naţional-Liberal.

Când eram copil, înainte de şcoală, dacă o întrebam ceva pe mama (vitregă) îmi spunea invariabil: nu mai şti şi tu că cine ştie multe, moare.

După o campanie mediatizată pentru a sugera voinţa de schimbare, "războiul sfârşitului lumii" în variantă liberală s-a încheiat cu victoria aşteptată a lui Crin Antonescu.

Lista maladiilor profesionale, asociate ocupaţiei de "politician aflat la guvernare", trebuie neapărat îmbogăţită cu o boală gravă: boala pe presă! E contagioasă.

Scriam mai deunăzi că cea mai mare datorie a unei societăţi comerciale este datoria faţă de acţionari.

Cât de rău stăm? Avem nevoie de un criteriu.

Când Mugur Isărescu declară că este nevoie de finanţare externă "cu caracter preventiv", e clar: situaţia economică pare să se deterioreze.

La fiecare leu pe care îl cheltuim să cumpărăm ceva, alţi doi lei se duc la stat, conform unui calcul făcut de Daniel Ionescu, într-un articol intitulat "Salariile în anul 2009".

Lumea care ne înconjoară (şi în care ne aflăm în treabă) se învârteşte de aproape patru milenii în jurul unei vocabule avenite din incertitudine şi reinventate neavenit de Hagi Tudose - aproprierea (nu proprietatea!), o vocabulă care, ca un...

După e4-e5, dama la f3 este o mutare aparent agresivă, dar greu de fructificat, chiar şi în faţa unui amator, dacă stăpîneşte principiile de bază ale des­fă­şurărilor po­ziţionale.