Vaccinarea copiilor în UE, în regres

Vaccinarea infantilă, care a înregistrat progrese importante în Europa începând cu 1980, a intrat în regres în mai multe state membre ale Uniunii Europene după pandemia de COVID-19. România se numără printre ţările în care acoperirea vaccinală a scăzut pentru toate cele şapte vaccinuri analizate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul The Lancet, citat de AFP.

Cercetarea a analizat nivelurile de vaccinare pentru şapte categorii de vaccinuri infantile în cele 27 de state membre ale UE, între 1980 şi 2024. Autorii au utilizat date furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF. Vaccinurile analizate vizează difteria, tetanosul şi tusea convulsivă, hepatita B, meningita B, poliomielita, infecţiile pneumococice, precum şi rujeola şi rubeola. Potrivit cercetătorilor, analiza oferă „o panoramă complexă”. Pe de o parte, Uniunea Europeană a atins rate de vaccinare infantilă „istoric de ridicate”, după o creştere substanţială în aproximativ patru decenii. Evoluţiile au fost însă diferite de la o ţară la alta. În 2024, Luxemburg şi Portugalia au înregistrat o acoperire de cel puţin 95% pentru toate cele şapte vaccinuri analizate. În România, rata de acoperire s-a situat sub 80%.

• România, printre statele cu regres pentru toate vaccinurile analizate

Studiul evidenţiază o „deteriorare recentă, îngrijorătoare şi generalizată” a vaccinării infantile, conturată în ultimii ani, după declanşarea pandemiei de COVID-19. În total, 16 ţări din UE au înregistrat scăderi ale ratelor de vaccinare pentru cel puţin patru vaccinuri. Bulgaria, Cipru, Irlanda, Ţările de Jos, România şi Suedia se află printre statele în care acoperirea vaccinală a scăzut pentru toate cele şapte vaccinuri analizate. În Germania şi Spania, regresul a fost observat pentru cinci dintre cele şapte vaccinuri. În Franţa şi Italia, acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri şi a scăzut pentru alte trei.

• Poliomielita şi meningita B, printre vaccinurile cu cele mai mari scăderi

Cele mai pronunţate scăderi recente au fost observate în cazul vaccinurilor împotriva meningitei B şi poliomielitei, ale căror rate de vaccinare au scăzut în 20 de ţări. Acestea au fost urmate de vaccinarea împotriva hepatitei B, în regres în 18 state, şi de vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, pentru care acoperirea a diminuat în 17 ţări. Tendinţele au fost relativ mai puţin nefavorabile în cazul vaccinării împotriva rujeolei şi rubeolei. Majoritatea scăderilor au început între 2019 şi 2022, perioadă care coincide cu pandemia de COVID-19 şi cu perturbările provocate de aceasta în sistemele sanitare. Autorii studiului consideră că pandemia ar fi putut contribui la deteriorarea ratelor de vaccinare, însă precizează că cercetarea nu a urmărit să stabilească motivele exacte ale evoluţiilor înregistrate. Aceştia subliniază „urgenţa” garantării unei acoperiri vaccinale ridicate şi durabile, pentru a preveni reapariţia unor boli infecţioase.

Potrivit studiului, vaccinările administrate în ultimii 50 de ani au redus povara unor boli precum tetanosul, tusea convulsivă, pneumonia, rujeola, gripa şi difteria. La nivel mondial, imunizarea a contribuit la evitarea a peste 154 de milioane de decese, în special în rândul copiilor.