Fed creşte dobânda pentru prima dată din 2023; Trump susţine că dobânda ar fi trebuit să fie de aproape patru ori mai mică

Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a majorat dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, la intervalul 3,75%-4%, iar majoritatea oficialilor Fed văd încă o majorare până la sfârşitul anului. Decizia Fed scumpeşte creditul în Statele Unite, a scăzut bursele americane şi a adus o reacţie dură a Casei Albe.

• Decizia Fed şi cauzele ei

Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă (FOMC), organismul Fed care stabileşte dobânda, a aprobat cu 12 voturi la 0 ridicarea intervalului ţintă al dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentual, la 3,75%-4%, potrivit comunicatului publicat miercuri, 16 septembrie, la ora 14:00 la Washington (21:00, ora României). Este prima majorare a dobânzii Fed din iulie 2023, potrivit Yahoo Finance. Fed menţinuse dobânda la 3,50%-3,75% din decembrie 2025, după ce majoritatea oficialilor considerase că scăderea inflaţiei era întârziată de factori temporari, potrivit Bloomberg, citat de Yahoo Finance.

La reuniunea din iulie, trei membri ai FOMC, Beth Hammack, Neel Kashkari şi Lorie Logan, votaseră deja pentru o majorare de 25 de puncte de bază, potrivit comparaţiei dintre comunicatele din iulie şi septembrie publicate de Yahoo Finance. Stephen Juneau, economist la Bank of America, a explicat pentru Yahoo Finance că Fed anulează acum reducerile de dobândă făcute anul trecut ca protecţie pentru piaţa muncii, de data aceasta pentru a se proteja de riscul unei inflaţii mai mari.

Citeşte Fed a majorat dobânda la 3,75%-4%: cum ajunge decizia în Golf, India, China şi România

Preşedintele Fed, Kevin Warsh, a spus în declaraţia de la conferinţa de presă că inflaţia este peste ţintă de mai bine de cinci ani şi că prioritatea Fed este, de aceea, stabilitatea preţurilor. Inflaţia a crescut de la începutul anului pe fondul războiului cu Iranul, potrivit CNN. În aceeaşi declaraţie publicată de Fed, Warsh a arătat că angajările, câştigurile companiilor private şi investiţiile firmelor s-au îmbunătăţit în ultimele luni, că rata şomajului rămâne în jurul valorii de 4,1% şi că inflaţia PCE a fost probabil de circa 3,6% în august, iar inflaţia de bază PCE de circa 3,2%. Yahoo Finance notează că majorarea era aşteptată după discursul lui Warsh de la Jackson Hole, după un raport pe august al locurilor de muncă mult peste aşteptări şi după date de inflaţie de bază uşor peste estimări; în orele dinaintea anunţului, piaţa atribuia majorării o probabilitate de circa 90%. Preţul petrolului a revenit peste 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Yahoo Finance.

În comunicatul din iulie, FOMC explica inflaţia parţial prin şocuri de ofertă, inclusiv în energie; comunicatul din septembrie a scos această explicaţie şi a introdus formularea că decizia va sprijini o revenire mai rapidă la ţinta de 2%, potrivit comparaţiei publicate de Yahoo Finance. În declaraţia de la conferinţa de presă, publicată de Fed, Warsh a spus că nu poate descrie condiţiile financiare generale drept restrictive şi că FOMC a redus, de aceea, stimularea monetară. Potrivit aceleiaşi declaraţii, Warsh a amintit că, la Jackson Hole, a stabilit condiţia pentru o majorare: Fed trebuie să fie sigură că inflaţia de bază se îndreaptă spre ţintă clar şi suficient de repede. Warsh a spus că FOMC a considerat că această condiţie nu este îndeplinită şi că inflaţia „este prea mare şi a fost prea mare prea mult timp", potrivit declaraţiei publicate de Fed.

Proiecţiile publicate de Fed arată că, dintre cei 18 participanţi care au depus estimări, 12 văd încă o majorare de 25 de puncte de bază în 2026, 4 văd două majorări, iar 2 nu văd nicio majorare suplimentară. Mediana dobânzii estimate pentru sfârşitul lui 2026 a urcat la 4,1%, de la 3,8% în proiecţiile din iunie, iar mediana pentru sfârşitul lui 2027 a urcat la 4,1%, de la 3,6%. Warsh a precizat, în declaraţia publicată de Fed, că, la fel ca în iunie, nu a depus o proiecţie proprie. Potrivit proiecţiilor Fed, oficialii estimează pentru 2026 o inflaţie PCE de 3,7%, faţă de 3,6% în iunie, o inflaţie de bază PCE de 3,4%, faţă de 3,3%, o rată a şomajului de 4,1%, faţă de 4,3%, şi o creştere economică de 2,3%, faţă de 2,2%.

• Reacţiile politice

După anunţul Fed, preşedintele Donald Trump a cerut pe Truth Social reducerea rapidă a dobânzilor şi a scris că dobânda din Statele Unite ar trebui să fie de 1% sau mai puţin, fiindcă Statele Unite au cel mai bun credit din lume, potrivit CNBC. În acelaşi mesaj, Trump a scris că Statele Unite susţin aproape toate ţările lumii şi că situaţia nu mai poate continua, potrivit CNBC. O coborâre a dobânzii la 1% ar cere reduceri pe care băncile centrale le fac de obicei numai în crizele financiare grave, notează Stocktwits, într-un material preluat de Yahoo Finance.

Întrebat de reporteri, la sosirea în Carolina de Nord, dacă mai are încredere în Warsh, Trump a răspuns afirmativ, a spus că Warsh conduce un consiliu numit de alţii şi că i-a spus lui Warsh că poate vota împreună cu ceilalţi membri, fiindcă votul lui nu schimbă rezultatul, potrivit CNBC. CNBC observă că declaraţia lui Trump poate slăbi asigurările date de Trump şi de Warsh privind independenţa Fed; Trump a spus totodată că nu crede că Warsh a decis în funcţie de ce i-a spus preşedintele.

Kush Desai, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a numit majorarea, la Fox News, „o decizie mai degrabă nefericită" şi a spus că decizia nu are o justificare economică convingătoare, potrivit Yahoo Finance; Desai a susţinut că scumpirile actuale vin în întregime dintr-un şoc al ofertei de energie. Potrivit NBC News, Desai a spus că dobânzile mai mari vor frâna progresul economic şi vor scumpi creditele ipotecare ale americanilor. Cu o zi înaintea deciziei, Christopher Phelan, preşedintele Consiliului consilierilor economici al Casei Albe, spusese pentru CNBC că o majorare ar fi o greşeală.

Warsh a refuzat să comenteze discuţiile avute cu Trump şi a spus că nu are nimic de declarat despre discuţia cu preşedintele, potrivit CNBC. Warsh a descris independenţa Fed ca pe o regulă valabilă în ambele sensuri: Fed se ocupă numai de politica monetară şi îi lasă pe cei care conduc politica comercială şi politica fiscală să se ocupe de domeniile lor, potrivit Yahoo Finance. Pe 4 septembrie, Trump scrisese pe Truth Social că va opri comerţul cu ţările faţă de care Statele Unite au deficit comercial dacă Fed nu reduce dobânda, potrivit Yahoo Finance.

Democraţii au legat majorarea de politica economică a administraţiei: Brendan Boyle, cel mai important democrat din Comisia pentru buget a Camerei Reprezentanţilor, a spus că majorarea dovedeşte eşecul lui Trump şi al republicanilor în economie, potrivit Yahoo Finance. Majorarea vine cu şapte săptămâni înaintea alegerilor intermediare, în care costul vieţii a devenit una dintre temele principale, potrivit Associated Press, citată de PBS.

• Consecinţele în Statele Unite

Dow Jones Industrial Average a pierdut miercuri 631,21 puncte, adică 1,21%, şi a închis la 51.461,90 puncte; S&P 500 a scăzut cu 0,45%, la 7.551,81 puncte, iar Nasdaq Composite a scăzut cu 0,01%, la 25.978,42 puncte, potrivit CNBC. Toţi cei trei indici fuseseră în creştere în cursul şedinţei, înainte de anunţul Fed şi de conferinţa de presă a lui Warsh, potrivit CNBC. Băncile mari au avut cea mai slabă zi din februarie, pe temerea unor noi majorări, iar fondul tranzacţionat la bursă State Street SPDR S&P Bank a scăzut cu 2,6%, potrivit CNBC. Pentru Dow Jones, a fost cea mai slabă zi din aproape o lună, potrivit CNN.

Randamentul titlurilor de stat americane pe 2 ani a crescut miercuri cu 6 puncte de bază, până la cel mai ridicat nivel din iulie 2024, şi era joi la 4,7145%, potrivit Reuters. Randamentul titlurilor pe 10 ani a revenit miercuri la cel mai înalt nivel din 2007, potrivit CNN, şi era la 5,02% la închiderea pieţei americane, potrivit The Motley Fool. Joi dimineaţă, randamentul pe 10 ani era la 4,9917%, iar randamentul pe 30 de ani scăzuse cu 2 puncte de bază, la 5,3328%, sub maximul de 19 ani de 5,401%, potrivit Reuters. Warsh a atribuit creşterea randamentelor americane forţei economiei, concurenţei pentru capital generate de investiţiile mari ale companiilor şi situaţiei geopolitice, potrivit TheStreet. Padhraic Garvey, şeful cercetării pentru America la ING, a spus pentru Reuters că ING vede nivelul de 5,25% ca următorul reper pentru randamentul pe 10 ani.

Collin Martin, şeful cercetării pentru venit fix la Schwab, a spus pentru Yahoo Finance că majorarea scumpeşte creditele cu dobândă pe termen scurt, cum sunt liniile de credit garantate cu locuinţa, cardurile de credit şi creditele auto. Dobânzile la creditele ipotecare nu urmează direct dobânda Fed, ci randamentul titlurilor pe 10 ani, şi s-au apropiat recent de 7% sau au trecut peste 7%, în funcţie de sursa care le raportează, potrivit Yahoo Finance. Danielle Hale, economist-şef la realtor.com, a spus pentru CNN că dobânzile mari la creditele ipotecare vor reduce creşterea vânzărilor de locuinţe în ultimul trimestru din 2026. Pentru deponenţi, dobânzile la certificatele de depozit au început să crească, potrivit Yahoo Finance.

CNN notează că o dobândă mai mare poate slăbi o economie care arată deja semne de încetinire, astfel încât lupta Fed cu inflaţia poate costa creştere economică. Warsh a susţinut, în declaraţia de la conferinţa de presă publicată de Fed, că americanii cei mai puţin înstăriţi câştigă cel mai mult dintr-o creştere economică durabilă, o piaţă a muncii solidă şi preţuri stabile.

Goldman Sachs estimează acum o nouă majorare în octombrie, pe motiv că formularea din comunicatul FOMC susţine majorări la reuniuni consecutive, iar contractele futures indică o probabilitate de 50% pentru o majorare în octombrie şi preţuiesc integral o majorare până în decembrie, potrivit Reuters. Kay Haigh, de la Goldman Sachs Asset Management, consideră însă că Fed va sări probabil peste reuniunea din octombrie, din cauza apropierii alegerilor intermediare, potrivit Associated Press, citată de PBS. Stephen Juneau, de la Bank of America, se aştepta la majorări atât în octombrie, cât şi în decembrie, potrivit Yahoo Finance. Probabilităţile calculate de CME FedWatch din preţurile contractelor futures pe dobânda Fed se modifică pe parcursul fiecărei zile de tranzacţionare.

• Zona euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat pe 10 septembrie cele trei dobânzi-cheie cu 25 de puncte de bază: dobânda la facilitatea de depozit a urcat la 2,50%, dobânda la operaţiunile principale de refinanţare la 2,65%, iar dobânda la facilitatea de creditare marginală la 2,90%, începând cu 16 septembrie 2026, potrivit declaraţiei de politică monetară publicate de BCE. BCE ridicase dobânda la facilitatea de depozit la 2,25% în iunie 2026, după opt reduceri care o coborâseră de la 4% la 2%, potrivit Morningstar. Potrivit declaraţiei de politică monetară publicate de BCE, personalul BCE estimează o inflaţie de 3,0% în 2026, 2,5% în 2027 şi 2,1% în 2028 şi o creştere economică de 0,9% în 2026, 1,4% în 2027 şi 1,5% în 2028, iar riscurile pentru inflaţie sunt în sus, în timp ce riscurile pentru creştere sunt în jos. În aceeaşi declaraţie, BCE a precizat că deciziile următoare se vor lua de la o reuniune la alta, în funcţie de date, fără angajamente privind o anumită traiectorie a dobânzii. După decizia BCE, pieţele preţuiau încă două majorări ale BCE în 2026, potrivit Morningstar. Diferenţa dintre dobânda Fed, de 3,75%-4%, şi dobânda BCE la facilitatea de depozit, de 2,50%, face plasamentele în dolari mai bine remunerate decât plasamentele în euro, iar o asemenea diferenţă de dobânzi este unul dintre factorii care susţin dolarul faţă de euro.

Drumul majorării dobânzii Fed în afara Statelor Unite, până în Golf, India, China şi România, este analizat în articolul BURSA „Fed a majorat dobânda la 3,75%-4%: cum ajunge decizia în Golf, India, China şi România".