Editorial

Nicolae Iorga a crezut cu tărie despre sine că este un om excepţional.

Sunt mai multe cauze. Acum însă am să discut una singură: numărul prea mare de studenţi.

Dacă ar fi să comparăm ciclul electoral din 2012 cu alte cicluri electorale anterioare, cel puţin ca atmosferă - în special privind contextul alegerilor parlamentare - constatăm multe asemănări cu alegerile din 2000.

Restul, pînă la milioane, sute de milioane şi miliarde... afaceri. În primul rînd şi mai ales, afaceri de tipul parteneriatelor "speciale", ori chiar "strategice", dintre "Băieţii Deştepţi" şi "proştii satului",...

Ceea ce se întîmplă cu Combinatului chimic de la Râmnicu Vîlcea pare o premieră.

Vor, nu vor, SIF-urile sunt condamnate să fie supuse permenent comparaţiilor între ele. Aşa că, vor trebui să mai suporte asta încă o dată.

Este limpede că există timpuri în care disputa politică ajunge îngrijorător de jos. Şi atunci, ce este de făcut?

În această perioadă de criză economică prelungită, economia pare să aibă, mai mult decât oricând altădată, nevoie de politică. La începutul celui de-al XXI-lea secol criza economică a adus statele în situaţia de a reglementa procesele economice,...

Spre deosebire de poporul reprezentat de Dan Diacones-cu sau de alte trompete politice, eu cred că Oltchim a devenit de peste 15 ani o piatră de moară pentru România.

Ştiu, tocmai acum mi-am găsit şi eu!

Fiind în 1990 cu o bursă de studii la universitatea Harvard am avut revelaţia diferenţei mici ce poate separa un succes mare de un admirabil anonimat.

Cu fiecare zi, se face tot mai acru-n nări izul acesta "de fin du monde".

Mergeţi la un super-market oarecare. Iată raftul cu brânzeturi. Varietatea este uimitoare. Brânză telemea românească. Brânză feta din Grecia. Brânză fermentată franţuzească. Caşcaval german. Gorgonzola italiană.

De mai bine de un an, ideea unui posibil război între Israel şi Iran, provocat de dezvoltarea capacităţii nucleare iraniene, revine obsesiv în atenţia opiniei publice.

Nu puţini sunt cei care au văzut în dezbaterile furtunoase ale Parlamentului European un semn bun: în sfîrşit, Româ­nia este băgată în seamă!

Realitatea ne obligă să ne întoarcem, iar şi iar, "nu de multe ori, dar cam des" (vorba lui Caragiale!), la tema crizelor care răscolesc lumea socială în care trăim.

Este, cred, o dovadă de inabilitate să începi, ca editorialist, cu o definiţie. În acest caz, mă tem, nu am încotro.

Mult înaintea celei de-a doua sus-pendări a preşedintelui, când poziţia pro-Băsescu exprimată prin vocile lui Barroso şi Reding a surprins mulţi români, imaginea bună a Uniunii Europene, care făcea încă consensul acum doar doi ani, începuse să se...

A doua jumătate a secolului XX a fost scena unei revoluţii despre care încă nu se vorbeşte răspicat. Ceea ce se întîmplă astăzi în lumea economiei mondiale, dar şi în viaţa noastră, a fiecăruia, reprezintă consecinţa ei directă.

"Salut, Mache!

Biata fiinţă a avut parte de o moarte oribilă.

După o vară politică dominată de revocarea preşedintelui şi revenirea - nu se ştie pentru câtă vreme - a lui Traian Băsescu la palatul Cotroceni, frus­trarea socială şi politică, amplificate de criza economică globală, pot provoca efecte politice...

Pentru a dezlega misterul acestui titlu, la alegere, cinefilii pot viziona producţia de succes a lui Arne Mattsson, din 1951, iar împătimiţii de lectură se pot desfăta cu romanul lui Per Olof Ekström ("Sommardansen"), publicat doar cu doi...

"...să-ţi fac un cîntec nou...", se îndemna cîndva poetul!

Toată lumea cunoaşte sistemul de vot în două tururi.

Odată ce Curtea Constituţională s-a pronunţat, la nivelul aparenţelor, lucrurile s-au liniştit.

Povestea pe care o depănăm astăzi s-a petrecut pe meleagurile fermecate ale Moldovei, dar nu în lumea lui Creangă, ci în aceea reală, a diplomaţiei la nivel înalt.

În sfîrşit, Curtea Constituţională "a rupt pisica"!

Cum aţi reacţiona dacă cineva ar veni la dumneavoastră şi v-ar spune că este un mare şef indian, stăpân peste o întreagă ţară de la Tropice, de care nici nu aţi auzit până în acel moment?

În sfîrşit, democraţia noastră hiper-originală are o unitate de măsură... pe măsură: "Procurorul pe cap de locuitor".

N-ar trebui să ne surprindă faptul că există interpretări diferite şi competitive ale realităţii noastre politice, nici în vremuri tulburi, ca cele de azi, nici într-altele mai liniştite.

Să începem cu puţină teorie.

Dincolo de bătălia cotidiană pentru preeminenţa în mass media pe fundalul luptei pentru revenirea la Cotroceni a lui Traian Băsescu, dincolo de incapacitatea cronică a preşedintelui sus-pendat de a-şi controla tendinţele autoritariste chiar şi...

Nu puţini oameni de bun-simţ se întreabă, pe bună dreptate, care sunt costurile economice, suportate de România, pentru tevatura stîrnită de suspendarea din funcţie a Preşedintelui României şi încercarea USL de a restructura eşafodajul de putere...

Totul a început ca într-o poemă de Coşbuc... liniştit: "A-nceput de ieri să cadă..."

Se împlinesc în curând 50 de ani de când doi ofiţeri ai armatei sovietice s-au apropiat de marginea nacelei unui balon şi au păşit în gol.

Paradoxal - căci imaginea externă a României în momentul de apogeu a crizei politice şi de regim pe care o parcurgem este diametral opusă - referendumul de revocare a preşedintelui este proba unui proces democratic în sensul tradiţional al...

Dacă îi trece cuiva prin minte să se întrebe ce este acela un nod, nu are decît să deschidă cartea de geometrie.

"Cînd doi îţi spun că eşti beat, te duci şi te culci", spune o zicală cu circulaţie, paradoxal, mai mare în rîndul celor care nu obişnuiesc să-şi bea minţile, decît viceversa!

Auzim adesea expresii precum: "Nu tot ce zboară se mănâncă!" sau "Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o!".