Politica „porţilor larg deschise” a Uniunii Europene a provocat actuala criză a migraţiei, a declarat joi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, în urma declaraţiilor de la Madrid privind presupusa implicare a Rusiei într-o campanie de dezinformare care ar fi declanşat criza de la Ceuta, informează EFE.
„Uitaţi-vă la criza migraţiei cauzată de politica nu doar a uşilor deschise, ci a uşilor larg deschise, permiţând oricui vrea să vină, să vină”, a afirmat el într-un discurs la Forumul Economic Estic desfăşurat în oraşul rus Vladivostok, potrivit EFE.
El a subliniat că „Uniunea Europeană a încetat să mai fie parteneriatul economic la care toată lumea dorea să se alăture acum 20 de ani, căutând beneficii”, potrivit EFE.
„Este clar că toate acestea creează avantaje, dar aceste avantaje sunt în prezent grav subminate”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse, informează EFE.
Lavrov a menţionat că, la început, politica „uşilor deschise a reflectat umanismul Uniunii Europene”, relatează EFE.
„Însă acum, într-o serie de ţări, între care Germania şi Regatul Unit, care a fost cândva membru al UE, migranţii devin majoritari, o majoritate fizică. Uitaţi-vă la mulţi politicieni europeni. Nu sunt de origine locală”, a argumentat Lavrov, născut la Moscova, dintr-un tată armean din Georgia şi o mamă rusoaică, potrivit EFE.
Lavrov a afirmat că aceasta nu ar fi o problemă dacă nu ar fi devenit o problemă politică internă, informează EFE.
„Această predominanţă a imigranţilor devine o problemă pentru dezvoltarea internă. Ea generează nemulţumire în rândul populaţiei autohtone, care este obligată să plătească impozite pentru a-i întreţine”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse, potrivit EFE.
El a adăugat că „şi cetăţenii ucraineni se încadrează în această categorie. De la începutul operaţiunii militare speciale (formula prin care Rusia se referă la invazia sa asupra Ucrainei - n.r.), când au fugit în masă din ţara lor, au primit subvenţii şi beneficii în ţările UE care, în multe cazuri, depăşesc cu mult indemnizaţiile de şomaj primite de propriii cetăţeni în aceleaşi ţări europene”, relatează EFE.
Potrivit lui Lavrov, această politică a UE faţă de migranţi „provoacă proteste interne, nemulţumiri interne şi devalorizează esenţa economică a Uniunii Europene”, informează EFE.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a comentat luni, într-un interviu acordat postului de radio SER, că politica externă „curajoasă” a Spaniei ar fi putut motiva state precum Rusia şi Israel să destabilizeze ţara prin răspândirea de ştiri false şi dezinformări privind migraţia, potrivit EFE.
„Este clar că, dacă Rusia se angajează în dezinformare pe această temă sau dacă Israelul răspândeşte şi el dezinformări criticând guvernul spaniol, nu va fi pentru că este preocupat de migraţia din Spania sau Europa, ci din cauza poziţiilor politice pe care le menţinem - poziţii pe care le consider curajoase - cu privire la genocidul din Gaza şi invazia Ucrainei de către (preşedintele rus Vladimir) Putin”, a afirmat el, potrivit EFE.
La sfârşitul lunii iulie, Ministerul de Externe rus a descris afluxul masiv şi neregulat de migranţi în Ceuta drept un „prăbuşire a politicii de migraţie a Uniunii Europene”, informează EFE.
„În orice caz, aceasta este o catastrofă umanitară care ne afectează pe toţi, dar, în acelaşi timp, nu putem nega că reprezintă o prăbuşire a politicii de migraţie pe care Uniunea Europeană a urmat-o timp de mulţi ani”, a comentat atunci ministrul adjunct de externe Aleksandr Grusko, citat de agenţia de ştiri TASS, potrivit EFE.
Diplomatul a afirmat că autorităţile ruse „au încredere că guvernul spaniol va găsi o modalitate de a rezolva problema”, adăugând că „Spania ar fi putut să-şi investească banii nu în Ucraina, ci în abordarea propriei securităţi”, relatează EFE.
În plus, Rusia a reacţionat imediat la declaraţiile autorităţilor de la Madrid şi a cerut dovezi de la Spania cu privire la presupusa implicare a Moscovei într-o campanie de dezinformare care ar fi declanşat criza migraţiei în exclava spaniolă Ceuta, informează EFE.
„Când există acuzaţii, trebuie să existe fapte concrete care necesită apoi verificare. Şi numai după aceasta se poate vorbi despre o acuzaţie care, într-un fel, poate fi luată în serios”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, într-o conferinţă de presă, potrivit agenţiei de ştiri Interfax şi EFE.
Zaharova a adăugat că, „fără fapte, fără materiale susţinute de cifre, date şi nume, pur şi simplu nu avem despre ce discuta”, potrivit EFE.




















































Opinia Cititorului