Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

Elevii şi părinţii cer oprirea experimentelor din învăţământ

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea /

Elevii şi părinţii cer oprirea experimentelor din învăţământ

Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar au anunţat că susţin proiectul legislativ aflat în Camera Deputaţilor care propune prorogarea termenului de la care Evaluarea Naţională se va da din cinci probe la nouă materii. Părinţii cer stoparea experimentelor care afectează generaţii de copii.

Cele două organisme, citate mai sus, şi-au argumentat decizia: "Dorim crearea tuturor condiţiilor astfel încât elevii să poată susţine cu succes un astfel de examen. Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional, împreună cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, se opune acestei prevederi, susţinând proiectul legislativ prin care se susţine prorogarea pentru actuala generaţie de elevi, urmând ca prima generaţie care susţine o Evaluare Naţională de acest tip să fie cea care începe clasa a V-a în anul şcolar 2020-2021 - pentru a nu ajunge în situaţia actuală la noua dată propusă pentru intrare în vigoare a acestui mod de susţinere a examenului de Evaluare Naţională, dorim crearea tuturor condiţiilor astfel încât elevii să poată susţine cu succes un astfel de examen. Respectivul proiect legislativ a fost depus spre aprobare la Camera Deputaţilor, unde a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi".

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a hotărât avizarea nefavorabilă a respectivului proiect legislativ. "În acest context, ne exprimăm nedumerire şi ne întrebăm care au fost cauzele pentru care comisia respectivă a avizat nefavorabil acest proiect legislativ", au mai transmis semnatarii documentului. Aceştia vor şi modificarea art.76, alineatele (2) şi (3) din Legea educaţiei naţionale, articol care prevede, începând cu Evaluarea Naţională din anul 2021, o nouă modalitate de calcul a mediei de admitere în învăţământul liceal, precum şi susţinerea unei probe suplimentare de admitere la liceu, în plus faţă de Evaluarea Naţională, în cazul în care numărul de candidaţi depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ. Media de admitere ridică la rândul ei discuţii: "Considerăm că noua formulă de calcul a mediei de admitere (care conţine în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului) nu poate fi pusă în aplicare începând din anul 2021, ţinând cont că protofoliul educaţional cuprinde, conform Legii educaţiei, «totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale». În calitate de reprezentanţi ai unor grupuri sociale de dimensiuni considerabile, ne exprimăm, cu fermitate, poziţia potrivit căreia un astfel de examen naţional nu poate fi implementat în actualul sistem educaţional, în care transdisciplinaritatea constituie, în continuare, un mit în arhitectura curriculară". Potrivit celor două organizaţii: "Pentru a realiza un proces de evaluare complex, riguros, este esenţial ca indicatorii de evaluare să fie adaptaţi cerinţelor actuale şi este necesară o întreagă recalibrare a metodelor de predare-învăţare şi a programelor şcolare (cele 9 probe la care ar urma să se susţină examenul de Evaluare Naţională însumând foarte multă materie), astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor beneficiarilor direcţi ai educaţiei. Pentru a avea o resursă umană pregătită este imperios ca actuala guvernare să introducă în proiecţia bugetară pentru anul 2020 investiţii în ceea ce priveşte realizarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice, o investiţie sustenabilă, a cărei necesitate se resimte profund în acest sistem educaţional care nu mai ţine pasul cu evoluţia societăţii. Solicităm, aşadar, tuturor factorilor de decizie din domeniul educaţiei să adopte măsuri care să derive din viziuni pe termen lung, creionate în beneficiul elevilor din România şi nu măsuri populiste, care pot avea efecte dramatice pe termen lung şi ar aduce un prejudiciu însemnat climatului educaţional. Nu mai este loc pentru măsuri luate pe repede-înainte în sistemul educaţional; în momentul de faţă, atât elevii, cât şi părinţii îşi doresc stabilitate. Ne dorim, în schimb, o schimbare a paradigmei, însă orice schimbare de paradigmă într-un sistem inert va presupune costuri reale, dintre care menţionez o măsură care trebuie urgentată, anume implementarea programelor gratuite de formare continuă pentru profesori."

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preunivesitar susţine la rândul său că timpul experimentelor a trecut: "Nu ne mai dorim experimente nefericite pe seama copiilor noştri. Nu ne mai dorim reglementări care să fie făcute din pixul unui ministru, fără a crea premisele necesare desfăşurării unui process evolutiv de predare-învăţare-evaluare. De asemenea, ne dorim ca schimbările majore care apar la nivelul sistemului să fie pilotate astfel încât să avem garanţia că ajută la creşterea calităţii sistemului şi competenţelor elevilor noştri".

Începând cu generaţia de elevi care sunt acum în clasa a VII-a, Evaluarea Naţională ar urma să se susţină, din anul 2021, după noi reguli, conform prevederilor art.74 alineatul (5) şi art. 361 alineatul (3) litera b) din Legea educaţiei naţionale, în vigoare din 2011. Astfel, absolvenţii clasei a VIII-a vor avea la Evaluarea Naţională cinci probe din 9 materii (plus o probă la limba maternă pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale), unele interdisciplinare, iar altele susţinute în timpul anului.

Ţara noastră are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obţinut este în scădere faţă de ultimele două testări la care a participat (2012 şi 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică şi ştiinţe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educaţie al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Rezultatele PISA arată performanţa sistemului de învăţământ. Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că ţara noastră a obţinut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte faţă de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puţin decât la PISA 2012 şi un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009. Conform edupedu.ro, la Matematică rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere faţă de testarea anterioară din istoria acestor teste, este vorba despre 14 puncte pierdute faţă de PISA 2015 şi 15 puncte faţă de PISA 2012.

---------------------------------------------

Măsuri pentru combaterea analfabetismului funcţional

Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional: "Având în vedere faptul că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, scorul obţinut fiind în scădere faţă de ultimele două testări la care România a participat (2012 şi 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică şi ştiinţe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educaţie al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional". Conform Consiliului Naţional al Elevilor, procentul de analfabetism funcţional este de 44, în medie, în creştere faţă de 2015: "Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educaţiei din România şi, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educaţional să îşi aplece atenţia către formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcţional, iar în vederea garantării echităţii, este necesară implementarea unor programe de ţară pentru a recupera decalajele întâlnite între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural".

Reprezentanţii elevilor spun că pentru soluţionarea problemelor este important ca factorii decizionali să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaţionalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte şi structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, cel al racordării la social, presupune ca planul de învăţământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieşiri din sistem. Reprezentanţii elevilor susţin transdisciplinaritatea şi consideră că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învăţământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informaţie din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât şi pentru a deveni un cetăţean activ, implicat în viaţa comunitară. De asemenea, elevii din România îşi doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informaţional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos şi accesibil. Consiliul Naţional al Elevilor subliniază importanţa serviciilor de consiliere şi orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivaţi să înveţe, să deprindă abilităţi absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Cum ar fi daca toti elevii, ABSOLUT TOȚI, ar intra in GREVA GENERALA pana cand Ministerul Educatiei schimba tot ceea ce trebuie schimbat in sistem, incepand cu evaluarea profesorilor si invatatorilor ???

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS