Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan riscă să îşi înstrăineze electoratul naţionalist pe fondul relansării procesului de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), transmite Reuters, care afirmă cele ce urmează. Iniţiativa, marcată recent de un gest simbolic în care 30 de membri PKK au ars armele, a fost ironizată de opoziţie şi considerată o „cascadorie”.
Erdogan a cerut susţinere parlamentară largă pentru acest demers, însă partidele naţionaliste precum IYI şi Partidul Victoriei au refuzat să se alăture comisiei parlamentare care urmează să gestioneze cererile de autonomie ale kurzilor şi reintegrarea militanţilor. Liderii acestor formaţiuni au criticat iniţiativa, acuzând guvernul de trădare şi de tentativă de legitimare a PKK, considerată organizaţie teroristă în Turcia şi în Occident.
Partidul pro-kurd DEM a avut o reacţie rezervată. Deputata Pervin Buldan a afirmat că formaţiunea susţine dezarmarea PKK doar dacă este însoţită de reforme legale şi constituţionale. Ministrul Justiţiei a promis că procesul va fi derulat în limitele legii, dar nu a fost stabilit un calendar clar.
Criticii susţin că Erdogan urmăreşte sprijinul kurzilor pentru modificarea Constituţiei, ceea ce i-ar permite să candideze din nou în 2028. Preşedintele neagă orice interes personal, afirmând că reforma este necesară pentru actualizarea cadrului constituţional.
Un sondaj realizat de Konda arată că doar 12% dintre turci cred că PKK a renunţat la lupta armată. De asemenea, mai mulţi candidaţi ai opoziţiei l-ar învinge pe Erdogan într-un eventual scrutin prezidenţial, potrivit aceleiaşi surse.
Pentru schimbări constituţionale este nevoie de 400 de voturi în Parlamentul de 600 de locuri, sau de minimum 360 pentru declanşarea unui referendum. Coaliţia AKP-MHP are în prezent 319 mandate, iar DEM - 56, ceea ce face din susţinerea pro-kurzilor o piesă esenţială în ecuaţia politică a viitorului Turciei.
Opinia Cititorului