Eşecul de la alegerile prezidenţiale zdruncină partidele pro-europene

Partidele politice pro-europene din România traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, după ce candidaţii susţinuţi de acestea nu au reuşit să intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 4 mai 2025. Rezultatele slabe au declanşat un val de frământări interne, cereri de demisii, apeluri pentru ieşirea de la guvernare şi solicitări de restructurări radicale în interiorul formaţiunilor.

Coaliţia PSD-PNL-UDMR, aflată la guvernare, este în centrul acestor turbulenţe. Candidatul comun Crin Antonescu a eşuat să ajungă în turul decisiv, iar acest eşec a generat reacţii dure în interiorul celor două mari partide. În PSD, premierul Marcel Ciolacu este vizat de critici tot mai vocale, unii lideri cerându-i deschis demisia din fruntea guvernului şi a partidului. În paralel, în PNL au apărut voci care vorbesc despre necesitatea unei reconfigurări a direcţiei politice şi despre ruperea alianţei cu PSD. UDMR, în schimb, s-a distanţat rapid, anunţând susţinerea pentru candidatul independent Nicuşor Dan, calificat în turul al doilea.

În acest context tulbure, nici USR nu a fost ocolit de criză. Elena Lasconi, preşedinta partidului, şi-a anunţat ieri demisia din funcţia politică, la mai puţin de un an de la alegerea sa. Cu doar 2,7% obţinut în primul tur, candidatura ei a fost percepută ca un eşec care a agravat tensiunile deja existente în interiorul USR. Lasconi a declarat că pleacă "cu inima împăcată", afirmând că şi-a făcut datoria şi că a luptat cu un sistem "putred, corupt, care ne ţine captivi de 35 de ani". A reiterat angajamentul său faţă de o Românie modernă, dreaptă şi pro-europeană, subliniind că va rămâne activă în viaţa publică, chiar dacă nu va mai ocupa o funcţie de conducere.

Pe fondul acestor evoluţii, Biroul Naţional al USR a convocat un congres pentru 21 iunie, când va fi ales un nou preşedinte. Surse politice indică faptul că Dominic Fritz, primarul Timişoarei, este favorit să preia conducerea formaţiunii.

De altfel, ieri, Dominic Fritz a declarat: "Conform statutului, vicepreşedintele cu cele mai multe voturi la ultimul congres devine preşedintele interimar al partidului, iar acesta sunt eu şi voi conduce partidul până la alegerea noului preşedinte. USR a trecut printr-o perioadă dificilă, complicată şi va trebui să reclădim încrederea între noi, să lucrăm la unitatea partidului şi la relaţia cu membrii USR, dar după ce Nicuşor Dan câştigă alegerile prezidenţiale. Acum cel mai import este evenimentul din 18 mai, turul II al alegerilor prezidenţiale. De aceea, în următoarele două săptămâni nu vom lua nicio decizie importantă. Singura decizie pe care o luăm astăzi este susţinerea lui Nicuşor Dan în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale. Mesajul pe care îl vom transmite în următoarele două săptămâni este că România se află într-un pericol extrem de mare, că suntem confruntaţi cu un candidat violent, extremist, antieropean şi că trebuie ca toată lumea să înţeleagă că alegerea acestuia este o ameninţare pentru bunăstarea fiecărui român".

În ansamblu, alegerile din 4 mai au funcţionat ca un test de stres pentru partidele care şi-au asumat direcţia pro-europeană şi reformatoare. Rezultatul a fost clar: lipsa de încredere a electoratului în candidaţii propuşi şi o nevoie acută de reconfigurare. În timp ce Crin Antonescu şi-a recunoscut eşecul şi a mulţumit alegătorilor, partidele care l-au susţinut se confruntă acum cu un moment de răscruce. Nu doar direcţia politică este pusă sub semnul întrebării, ci şi capacitatea acestor formaţiuni de a rămâne relevante în peisajul politic românesc, în faţa unui electorat tot mai dezamăgit şi mai polarizat.