eToro: Preţurile energiei ameninţă cu un nou val de inflaţie

Preţurile petrolului au continuat să crească în ultima vreme, fapt care a determinat o majorare a preţurilor combustibilului la pompă, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către eToro. Deşi evoluţiile acestora sunt foarte vizibile şi atrag imediat atenţia consumatorilor, mai departe de lumina reflectoarelor, preţul gazelor naturale în Europa a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, pe fondul faptului că nivelurile stocurilor se situează sub media sezonieră normală atât în UE, cât şi în România. În acest context, sporeşte pericolul unei creşteri a inflaţiei în timpul iernii, într-un moment în care România tocmai beneficiase de un uşor răgaz în lupta sa de a reduce inflaţia, care a scăzut la 8,2% în iulie, după ce se menţinuse la două cifre pe parcursul ultimului an, potrivit analistului eToro, Bogdan Maioreanu.

Analistul precizează că preţul petrolului Brent a atins ieri 97 de dolari pe baril, pe fondul intensificării tensiunilor în conflictul din Golf. Această tendinţă a determinat mai multe bănci mari să îşi majoreze previziunile pentru sfârşitul anului. Morgan Stanley se aşteaptă ca preţul mediu al petrolului Brent să fie de 100 de dolari pe baril în al patrulea trimestru. Goldman Sachs şi-a majorat previziunile pentru decembrie 2026 şi 2027, atât pentru Brent, cât şi pentru WTI, cu 5 dolari pe baril, argumentând că perturbările transporturilor maritime din Orientul Mijlociu ar putea persista până în anul viitor. Acum, banca estimează că petrolul Brent va ajunge la 85 de dolari, iar WTI la 80 de dolari în decembrie 2026, urmate de 80, respectiv 75 de dolari, în 2027, se arată în comunicat.

Bogdan Maioreanu informează că preţul contractelor futures europene pe gaz natural a depăşit luni pragul de 73 de euro pe megawatt oră, în creştere faţă de nivelul de sub 40 de euro de la sfârşitul lunii iunie, pe fondul reaprinderii conflictului dintre SUA şi Iran şi al îngrijorărilor legate de fluxurile energetice prin Strâmtoarea Hormuz. Această creştere survine în contextul în care ţările UE se află în plin proces de umplere a rezervelor de gaz natural pentru iarnă, se precizează în comunicat.

Conform datelor AGSI, gradul mediu de umplere a depozitelor europene de gaze era de 66,9% la 7 septembrie, cu mult sub nivelul de 79,5% înregistrat anul trecut. România se află în aceeaşi situaţie, rezervele sale fiind de aproximativ 73,6%, sub nivelul de 86,5% din 2025. În vecinătatea noastră, rezervele Poloniei depăşesc 96%, Ungaria se situează la aproape 71%, Bulgaria la 65%, Cehia la 72%, în timp ce Slovacia se apropie de 52%. Deşi obiectivul oficial al UE este de 90% înainte de venirea iernii, statele membre au convenit că 80% ar putea fi suficient în condiţiile actuale. În ciuda nivelurilor mai scăzute ale stocurilor de gaze, UE nu vede nicio ameninţare imediată la adresa securităţii aprovizionării. Comisia afirmă că Europa este mai bine pregătită decât în perioada 2021-2022, datorită aprovizionării mai diversificate, capacităţii mai mari de import de GNL şi cererii mai scăzute de gaze, potrivit comunicatului.

Analistul eToro precizează că riscul economic este în creştere. Conflictul din Golf a oprit producţia de GNL din Qatar, iar cererea determinată de răcirea vremii şi de riscurile geopolitice menţine preţurile volatile. Cu toate acestea, sistemul de gaze al UE este considerat suficient de rezilient pentru iarnă. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia, următoarea reuniune a Grupului de coordonare pentru gaze fiind programată pentru 24 septembrie, se arată în comunicat.

Bogdan Maioreanu informează că companiile energetice ar putea fi reticente să cumpere gaze scumpe pentru stocare, în speranţa că preţurile vor scădea dacă tensiunile geopolitice se vor atenua. Europa se confruntă, de asemenea, cu o concurenţă puternică din partea Asiei pentru achiziţia de GNL, în timp ce vremea caniculară a determinat o creştere a cererii de energie electrică. În acest context, cele mai recente ştiri indică însă o posibilă reluare a exporturilor de GNL din Qatar, ceea ce ar putea atenua o parte din îngrijorările legate de aprovizionare de pe pieţe. Înainte de izbucnirea conflictului din Golf, Qatarul reprezenta aproximativ o cincime din volumul global al exporturilor de GNL, conform comunicatului.

Analistul eToro transmite că preocuparea majoră o reprezintă inflaţia. Preţurile mai mari la gaz cresc costurile energiei electrice, ale încălzirii şi ale producţiei industriale, ceea ce ar putea contribui la creşterea preţurilor de consum în general. În combinaţie cu preţurile ridicate ale combustibililor, şansele unei creşteri bruşte a inflaţiei devin foarte mari. Inflaţia anuală a României s-a situat la 8,2% în iulie şi, în ciuda scăderii faţă de nivelul de peste 10% înregistrat cu o lună înainte, a rămas cea mai mare din Uniunea Europeană. Având în vedere că inflaţia din zona euro se situa deja la 3,3% în august, preţurile petrolului au crescut cu 62%, iar cele ale gazelor naturale au înregistrat o creştere de peste 160% de la începutul anului, pieţele anticipează din ce în ce mai mult menţinerea unor rate ale dobânzii mai ridicate pe o perioadă mai lungă. Acest lucru ar putea duce la creşterea costurilor de împrumut pentru guverne, companii şi gospodării, în timp ce inflaţia pare să devină din ce în ce mai puţin tranzitorie, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei de către eToro.