EUIPO: Produsele alimentare contrafăcute pun în pericol sănătatea consumatorilor şi economia europeană

„Ce avem pe masă?” Aceasta este întrebarea pe care o pune Oficiul Uniunii Europene

pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) în cadrul campaniei sale pentru Ziua Mondială

împotriva Contrafacerii, care expune ameninţarea îngrijorătoare reprezentată de produsele alimentare şi băuturile contrafăcute în întreaga UE, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Iniţiativa vine în contextul în care rapoarte recente indică faptul că, în sectorul alimentar şi al băuturilor, contrafacerea continuă să prezinte riscuri semnificative pentru sănătatea consumatorilor, prejudiciind în acelaşi timp economiile europene şi patrimoniul culinar al Europei.

Produsele contrafăcute sunt adesea asociate cu bunurile de lux sau cu sectorul

îmbrăcămintei şi al modei. Cu toate acestea, potrivit Evaluării ameninţărilor la adresa

proprietăţii intelectuale din 2022, produsele alimentare - în special biscuiţii, pastele,

chipsurile şi dulciurile - au fost a doua categorie de produse cea mai confiscată la

frontierele externe ale UE în 2020.

Constatările recente relevă amploarea alarmantă a acestei activităţi infracţionale. Raportul Europol privind evaluarea ameninţării reprezentate de criminalitatea gravă şi organizată în Uniunea Europeană pentru 2025 (SOCTA) subliniază că dezvoltarea comerţului electronic a oferit contrafăcătorilor noi căi de distribuire a produselor alimentare frauduloase, ceea ce face din ce în ce mai dificilă identificarea produselor autentice de către consumatori.

Infractorii manipulează etichetele şi ambalajele produselor alimentare şi modifică procesele de fabricaţie, vizând produsele de mare valoare.

Operaţiunile de aplicare a legii desfăşurate pe teren au scos la iveală amploarea problemei.

Potrvit comunicatului, operaţiunea comună Europol-Interpol OPSON, desfăşurată anual, a dus la confiscarea de produse alimentare contrafăcute şi neconforme cu standardele, în valoare de 91 de milioane de euro, în 2024.

Directorul executiv al EUIPO, Joăo Negrăo, a declarat:

„Produsele alimentare şi băuturile contrafăcute reprezintă o preocupare majoră pentru

sănătatea publică. Campania noastră vizează să ofere consumatorilor cunoştinţele necesare pentru a se proteja, sprijinind în acelaşi timp întreprinderile legitime care respectă standardele de calitate ale UE. Este o luptă pe care trebuie să o ducem împreună: autorităţi, producători şi consumatori deopotrivă.”

Riscurile pentru sănătate rămân o preocupare principală. Raportul SOCTA din 2021

avertizează că s-a constatat că produsele alimentare frauduloase conţin substanţe

periculoase, precum metanol, mercur, fipronil şi diverse insecticide sau pesticide.

Contrafacerea băuturilor, în special a băuturilor alcoolice, rămâne o problemă importantă, întrucât grupurile de criminalitate organizată folosesc metode sofisticate pentru a înşela consumatorii. Contrafăcătorii reutilizează frecvent sticle originale sau imprimă etichete false pe sticle goale, ceea ce îngreunează distingerea între produsele legitime şi cele frauduloase de către consumatori şi autorităţi.

Impactul economic este, de asemenea, substanţial. Conform datelor EUIPO, sectorul

vinurilor şi al băuturilor spirtoase a fost unul dintre cele mai afectate de contrafacere în

perioada 2013-2017. În total, 2 289 de milioane EUR au fost pierdute din vânzări şi

aproape 5 700 de locuri de muncă au fost distruse anual în UE din cauza contrafacerii.

Pierderile fiscale generate de aceste produse au fost, de asemenea, semnificative,

ridicându-se la 2 068 de milioane EUR.

Conform sursei, China şi Turcia s-au numărat printre ţările de origine cele mai frecvent semnalate pentru produsele alimentare şi băuturile contrafăcute confiscate la frontierele externe ale UE în 2019 şi 2020.

Industria alimentară şi a băuturilor este un pilon al economiei UE, contribuind în mod

semnificativ la dezvoltarea regională, ocuparea forţei de muncă şi crearea de locuri de

muncă. De la vinuri la produse alimentare tradiţionale, indicaţiile geografice (IG) permit

consumatorilor să aibă încredere în produsele de calitate şi să le distingă, ajutând în acelaşi timp producătorii să îşi comercializeze mai bine produsele. Aceste denumiri protejează numele produselor care provin din regiuni specifice şi posedă calităţi sau caracteristici care se datorează în esenţă mediului geografic respectiv.

Sistemul UE de IG include denumirile de origine protejate (DOP), indicaţiile geografice

protejate (IGP) şi specialităţile tradiţionale garantate (STG). Aceste certificări păstrează

bogatul patrimoniu culinar al Europei şi oferă consumatorilor garanţia autenticităţii şi calităţii.

În prezent, Uniunea Europeană are peste 3 600 de produse înregistrate ca indicaţii

geografice.

Franţa, Italia şi Germania sunt lideri atât în producţia, cât şi în consumul de produse cu IG, Franţa reprezentând aproape 32 % din vânzările de produse cu IG din UE. Vinul reprezintă 54 % din consumul total de produse cu IG din UE, ceea ce îl face deosebit de vulnerabil la contrafacere. Alte produse puternic afectate de contrafacere sunt uleiul de măsline, berea, carnea, brânzeturile şi produsele lactate.

Campania EUIPO „Ce avem pe masă?” oferă consumatorilor sfaturi practice despre cum să se protejeze împotriva produselor contrafăcute. Consumatorii sunt încurajaţi să cumpere de la comercianţii cu amănuntul şi canalele de distribuţie oficiale, precum şi de pe site-urile web oficiale ale mărcilor, pentru a evita produsele contrafăcute. Verificarea etichetei produsului şi a originii acestuia, precum şi verificarea logo-urilor de certificare pot ajuta la confirmarea autenticităţii produsului. În special, consumatorii ar trebui să caute etichetele oficiale ale indicaţiilor geografice (IG) ale UE, cum ar fi DOP, IGP şi STG, pentru a se asigura de autenticitatea produselor pe care le achiziţionează.

De asemenea, este important să se examineze cu atenţie ambalajul şi produsul în sine,

deoarece produsele contrafăcute prezintă adesea defecte de finisare sau greşeli de

ortografie. Utilizarea instrumentelor de autentificare, cum ar fi codurile QR şi hologramele, poate contribui la verificarea autenticităţii unui produs. EUIPO a publicat un ghid tehnologic împotriva contrafacerii şi pirateriei care include peste 40 de tehnologii care pot ajuta proprietarii de întreprinderi să îşi protejeze mărcile.

Contrafacerea produselor alimentare şi a băuturilor, precum şi utilizarea abuzivă a indicaţiilor geografice constituie o infracţiune gravă şi importantă, care trebuie combătută la nivel internaţional. EUIPO se implică activ în combaterea contrafacerii în întreaga UE. Potrivit comunicatului, în cadrul eforturilor sale, colaborează cu diverse organizaţii şi autorităţi de aplicare a legii, inclusiv cu poliţişti şi titulari de drepturi, pentru a îmbunătăţi cooperarea transfrontalieră şi aplicarea legii în Europa.

Operaţiuni de mare amploare, precum OPSON - care înseamnă „alimente” în greaca veche - contribuie la eliminarea de pe piaţă a alimentelor şi băuturilor contrafăcute şi care nu corespund standardelor. În ediţia sa din 2024, operaţiunea OPSON, coordonată de Europol şi Interpol în colaborare cu diverse autorităţi de aplicare a legii din 29 de ţări europene, precum şi cu producători de alimente şi băuturi, a dus la confiscarea a 22 000 de tone de alimente şi a aproximativ 850 000 de litri de băuturi (majoritateaalcoolice), în valoare de 91 de milioane de euro. Operaţiunea a dus, de asemenea, la destructurarea a 11 reţele criminale şi la sesizarea autorităţilor judiciare a 278 de persoane în legătură cu falsificările.

În cadrul acestor operaţiuni, EUIPO oferă expertiză în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală - în special în ceea ce priveşte mărcile comerciale şi indicaţiile geografice - şi, în acelaşi timp, oferă formare şi colaborează îndeaproape cu autorităţile de aplicare a legii pentru a combate contrafacerea.

După cum reiese din rapoartele EUIPO, producţia şi distribuţia de produse contrafăcute sunt adesea legate de criminalitatea organizată - activităţi care subminează întreprinderile legitime, pun în pericol sănătatea consumatorilor şi contribuie la finanţarea altor tipuri de infracţiuni grave, precum traficul de droguri, spălarea banilor, criminalitatea cibernetică, frauda şi chiar terorismul.