Comisia Europeană a declarat că gazul rusesc nu va mai ajunge în Europa prin conducta Nord Stream după încheierea războiului din Ucraina, respingând o încercare comună a Washingtonului şi Moscovei de a revigora proiectul controversat, potrivit Euronews. Conducta submarină, care leagă Germania de Rusia pe o distanţă de peste 1.200 de kilometri, se află sub sancţiuni UE, iar Nord Stream 1 este inoperabilă de la o explozie din mijlocul anului 2022, în timp ce Nord Stream 2 nu a primit niciodată certificarea de la guvernul german.
„Cunoaştem mult prea bine costurile ascunse ale dependenţei de Rusia pentru achiziţia de combustibili fosili. Acestea au fost folosite ca armă, iar noi am plătit preţul, aşa că nu uităm acest lucru”, a declarat Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei, miercuri, răspunzând unei întrebări Euronews. Ea a citat un discurs al preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a declarat săptămâna trecută în faţa europarlamentarilor că sancţiunile asupra energiei ruseşti vor rămâne „până când Rusia va opri războiul”, poziţie exprimată şi în cadrul unui summit al liderilor UE la care a participat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ca replică la acordul privind livrările de motorină încheiat de Donald Trump şi Vladimir Putin, care i-a înfuriat pe europeni.
Întrebată dacă această abordare se aplică şi scenariului postbelic, Comisia a invocat legislaţia aprobată de statele membre pentru eliminarea treptată a tuturor importurilor de gaz rusesc până la sfârşitul anului 2027. Contractele pe termen scurt de GNL au fost deja eliminate, iar cele pe termen lung vor înceta până în ianuarie 2027, ultimul pas vizând contractele de gaz prin conducte, precum cele asociate anterior Nord Stream, care vor fi eliminate până în septembrie 2027. „Legislaţia în vigoare nu este legată nici de sancţiuni, nici de evenimente geopolitice”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru energie, adăugând că, indiferent de ce se întâmplă, gazul şi GNL-ul rusesc sunt eliminate de pe piaţa europeană, ultimele livrări urmând să se încheie până la sfârşitul anului viitor.
Pinho a adăugat că este o bună ocazie să ne reamintim cine a oprit aprovizionarea în primul rând, respectiv Rusia. Nord Stream a devenit un simbol al dependenţei prelungite a Europei de energia rusească, dependenţă care s-a dovedit costisitoare după invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova, care a declanşat o creştere a preţurilor la energie, iar blocul comunitar a adoptat o strategie de eliminare treptată care a redus ponderea gazului rusesc prin conducte de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025, trecerea venind cu un cost ridicat, pe măsură ce ţările s-au orientat masiv spre GNL-ul american mai scump.
Acum, pe măsură ce discuţiile de pace se intensifică, SUA şi Rusia ar fi propus un plan de relansare a fluxurilor de gaz către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu un investitor american, iar cele două părţi ar discuta şi alte acorduri care implică activele Lukoil, tehnologia nucleară şi GNL-ul arctic, ceea ce se potriveşte strategiei Washingtonului de a oferi beneficii economice pentru a atrage Rusia în negocieri semnificative. Europenii susţin că abordarea este fundamental greşită, deoarece ignoră fixaţia lui Putin pentru cucerire teritorială, motivul principal pentru care a lansat invazia, iar Moscova nu a oferit încă nicio concesie în schimb.
Strategia controversată are însă şi susţinători europeni, iar Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a promis să pună capăt sancţiunilor şi să repornească Nord Stream dacă va ajunge la putere, argumentând că gazul rusesc ieftin a fost „secretul” succesului economic anterior al Germaniei. Cancelarul Friedrich Merz a acuzat-o pe Weidel că ţine partea Rusiei şi a insistat că aprovizionarea cu energie a ţării poate fi asigurată doar cu surse regenerabile. Abolirea sau modificarea legislaţiei UE care elimină treptat gazul rusesc ar necesita o nouă propunere a Comisiei şi o majoritate calificată în rândul statelor membre, iar majoritatea ţărilor rămân de părere că achiziţiile de la Moscova vin cu costuri inacceptabile pentru securitatea comună.

























































Opinia Cititorului