FES: Scăderea nivelului de trai şi sărăcia, printre principalele îngrijorări economice ale românilor

Scăderea nivelului de trai şi sărăcia sunt principalele motive de îngrijorare pentru români, iar temerile lor sunt mai accentuate decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele din Eurobarometrul privind percepţia europenilor asupra economiei, prelucrate de Monitorul Social, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către Friedrich-Ebert-Stiftung.

62% dintre români se declară preocupaţi de scăderea nivelului de trai, faţă de 40% la nivelul UE, în timp ce 48% sunt îngrijoraţi de sărăcie, comparativ cu 32% media europeană. Aceste două probleme reflectă situaţia în continuare precară din România, dar şi din alte ţări din Europa de Sud şi de Est, exceptând Polonia, unde 21% dintre respondenţi se declară îngrijoraţi de sărăcie şi 36% de scăderea nivelului de trai, conform sursei citate.

Călătoriile, utilităţile şi îngrijirile medicale - cele trei tipuri de cheltuieli pe care cei mai mulţi se tem că nu şi le pot permite

Aceste îngrijorări se reflectă şi în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile pe care cetăţenii români se tem că nu şi le vor putea permite în următoarele 12 luni. Cei mai mulţi declară că se tem că nu-şi vor permite:

-călătoriile - 45% dintre respondenţi;

-utilităţile (facturile la energie, apă etc.) - 44%;

-îngrijirile medicale - 44%, se arată în comunicatul de presă.

În cazul utilităţilor, România se află peste media europeană, fiind depăşită doar de Irlanda (47%) şi Grecia (58%). Îngrijorarea se extinde şi la alimente: 40% dintre români se tem că nu şi le vor putea permite în următorul an. Procente apropiate se regăsesc în Irlanda (41%), Grecia (42%) şi Portugalia (46%), potrivit sursei menţionate.

În comparaţie, categoriile de bază, cum ar fi mâncarea, locuinţa şi utilităţile, nu sunt printre preocupările majore în Germania, Franţa sau Italia, unde accesul la servicii mai puţin esenţiale, cum ar fi călătoriile, divertismentul sau servirea mesei în oraş, reprezintă principalele motive de îngrijorare, conform comunicatului de presă.

Jumătate dintre români consideră că starea actuală a economiei ţării este rea

Mai mult, 50% dintre români consideră că starea actuală a economiei ţării este rea, un sfert consideră că nu este nici bună, nici rea şi puţin peste o cincime consideră că este într-o situaţie bună. Aceste opinii sunt aliniate cu percepţia medie a cetăţenilor UE despre ţările lor (49%, 25%, respectiv 24% la cele trei categorii). La aceeaşi întrebare, rezultatele pentru Bulgaria sunt mai pesimiste (55% cred că economia ţării este într-o stare rea). Acelaşi procent se înregistrează şi în Germania, în timp ce în Franţa nu mai puţin de 62% dintre cetăţeni consideră că starea economiei este rea. Doar Polonia prezintă o situaţie ceva mai optimistă: 41% dintre respondenţi consideră că starea economică a Poloniei este bună, 24% nici bună nici rea, iar 33% că este rea, potrivit sursei.

Percepţii asupra situaţiei economice personale

Atunci când au fost întrebaţi cum îşi evaluează situaţia economică personală, 34% dintre români o consideră bună (36% media UE), 38% nici bună nici rea (35% media UE) şi 27% consideră că au o situaţie economică personală rea (27% media UE). În comparaţie, rezultatele din Polonia arată mai mult optimism: 46% dintre respondenţi consideră că au o situaţie economică personală bună faţă de 20% rea. În Bulgaria, 28% dintre respondenţi consideră că au o situaţie economică bună, în timp ce 31% consideră că au una rea, se mai arată în comunicatul de presă.

Păreri împărţite şi în privinţa nivelului de trai al generaţiei viitoare

Mai mult, pesimismul unei părţi semnificative a românilor se reflectă şi asupra perspectivelor de viitor: 42% cred că nivelul de trai al copiilor de azi, atunci când vor creşte, va fi mai scăzut decât cel al părinţilor, media UE fiind similară (45%). În general, pesimismul faţă de viitor este mai accentuat în ţările din vestul Europei precum Germania (46%), Franţa (56%) , şi Italia (52%). În comparaţie, ţările din Europa de Est precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia tind să fie mai optimiste (în jur de 26-27%). Românii sunt, aşadar, o excepţie printre ţările est-europene, având păreri împărţite, deoarece 35% dintre români au încredere că nivelul de trai al copiilor de azi va fi mai ridicat decât cel al părinţilor, atunci când copiii vor deveni adulţi, comparativ cu 40% în Bulgaria, 36% în Ungaria şi 38% în Polonia. Procentele optimiştilor asupra viitorului copiilor sunt de doar 24% în Germania, 18% în Franţa şi 21% în Italia, potrivit sursei.