Formul de Securitate: NATO, gata de luptă pentru apărarea Europei

NATO este pregătită să lupte în orice moment pentru apărarea Europei, iar orice adversar care ar încerca să ocupe teritoriul unui stat aliat trebuie să ştie că va întâlni o forţă capabilă să îi blocheze atacul, să îi oprească înaintarea şi, dacă agresiunea continuă, să îi distrugă sistemul militar angajat în luptă, a transmis ieri generalul Alexus Gregory Grynkewich, comandantul suprem aliat pentru Europa, la Forumul de Securitate de la Varşovia, care se desfăşoară timp de două zile în capitala Poloniei.

În centrul intervenţiei sale s-a aflat ceea ce generalul numeşte „teoria victoriei”: o viziune comună asupra modului în care NATO descurajează un atac şi apără teritoriul celor 32 de aliaţi dacă descurajarea eşuează.

„Dacă suntem atacaţi, suntem gata să luptăm chiar la noapte, dar nu suntem auto-mulţumiţi. Vom continua să ne pregătim şi să ne antrenăm în fiecare zi şi vom fi mai pregătiţi mâine şi chiar mai pregătiţi poimâine. Pregătirea noastră pentru luptă conform acestei teorii a victoriei înseamnă în primul rând să câştigăm în apărare. Demonstrarea pregătirii noastre este, de asemenea, centrală pentru prevenirea conflictelor”, a declarat Alexus Grynkewich.

Şeful militar al NATO în Europa a precizat că această concepţie se bazează pe strategia de descurajare şi apărare a zonei euroatlantice, convenită de toţi aliaţii. Potrivit domniei sale, nu este un plan militar în sensul propriu al termenului, ci cadrul care indică forţelor NATO ce trebuie să poată face şi ce capacităţi trebuie să demonstreze pentru a convinge un adversar că agresiunea va eşua.

Generalul Alexus Grynkewicha precizat: „Vom bloca atacul iniţial. Dacă atacul persistă, îl vom atenua şi vom preveni avansul inamicului. Iar dacă va fi necesar, vom distruge forţele inamicului şi sistemul operaţional de luptă desfăşurat împotriva noastră”.

Aceste trei etape -„block, blunt, break” - descriu trecerea de la oprirea asaltului la împiedicarea continuării ofensivei şi, în ultimă instanţă, la distrugerea mecanismului care o susţine. Atenuarea atacului înseamnă reducerea capacităţii adversarului de a înainta şi de a prelua iniţiativa. Grynkewich nu promite un război fără pierderi, ci explică modul în care NATO urmăreşte să împiedice ocuparea şi păstrarea teritoriului aliat.

„Pentru a bloca, forţele noastre terestre se vor deplasa pentru a domina orice asalt inamic la punctul de contact. Prin manevră, vom fixa formaţiunile inamice şi vom împiedica ocuparea teritoriului alianţei. Forţele terestre vor ataca inamicul şi îi vor distruge forţele care avansează. Dar nu vor face asta singure: forţele noastre aeriene şi navale, lucrând împreună cu forţele noastre spaţiale şi cibernetice, vor obţine rapid libertatea de manevră, securizând rapid superioritatea aeriană şi maritimă în şi deasupra spaţiului de luptă”, a explicat comandantul suprem aliat pentru Europa.

Dacă atacatorul continuă, răspunsul va viza inclusiv aprovizionarea, comanda şi capacităţile de sprijin ale forţelor sale. NATO intenţionează să combine armamentul de precizie de înaltă tehnologie cu un număr mare de sisteme accesibile şi care pot fi produse la scară, folosind simultan mijloace terestre, aeriene, maritime, spaţiale şi cibernetice.

„În cazul în care adversarul alege să continue atacul sau să-şi angajeze rezervele, vom distruge sistemul de luptă angajat împotriva noastră. Aceasta include nu doar forţa de atac în sine, ci tot ceea ce susţine, menţine sau controlează acea forţă”, a spus Alexus Grynkewich, care a adăugat: „Formaţiunile inamice vor fi lipsite de aprovizionare, comandanţii inamici nu îşi vor mai putea controla forţele, iar capacităţile de sprijin şi forţele inamice vor fi reduse şi distruse”.

• Flancul Estic al NATO, rol prioritar în noua strategie a alianţei militare

Flancul Estic al NATO ocupă un loc esenţial în această concepţie.

Comandantul suprem aliat a vorbit despre forţele miltare din regiune care drept pregătite să reacţioneze acum, în timp ce antrenamentele şi investiţiile continuă să le consolideze capacitatea de apărare. Unităţile avansate de pe Flancul Estic trebuie să demonstreze că pot bloca un atac, iar forţele aeriene şi maritime că pot susţine oprirea lui.

„Forţele noastre terestre avansate de pe Flancul Estic se vor antrena şi îşi vor demonstra capacitatea de a bloca orice atac. Forţele noastre aeriene şi maritime se vor antrena şi îşi vor demonstra capacitatea de a obţine şi menţine libertatea de manevră şi de a livra efecte multidomeniu pentru a atenua şi mai mult orice atac”, a afirmat Alexus Grynkewich, anunţând investiţii în lovituri de precizie la distanţă lungă, sisteme accesibile, reţele de senzori şi un „cloud de luptă”.

În privinţa stocurilor de muniţie, comandantul a transmis că are încredere în resursele disponibile, dar a insistat asupra nevoii de a putea susţine un conflict îndelungat: „Avem nevoie nu doar de capabilitatea iniţială, ci şi de menţinerea acesteia pe termen lung. Analizez foarte atent stocurile din întreaga Alianţă, sunt foarte liniştit cu privire la ceea ce avem disponibil astăzi şi ştiu că vom continua să le îmbunătăţim”.

Generalul Alexus Grynkewich a delimitat însă ferm scopul acestor pregătiri şi a reiterat că NATO urmăreşte oprirea agresiunii şi apărarea teritoriului său, iar obiectivul militar enunţat este înfrângerea forţelor care atacă Alianţa.

„Nu căutăm să impunem o înfrângere strategică adversarului nostru şi nici nu avem nevoie să facem acest lucru. Dimpotrivă, căutăm doar să oprim orice atac din faşă pentru a nega capacitatea de a ocupa şi menţine teritoriul nostru. Atingerea acestui obiectiv necesită înfrângerea tactică şi operaţională a forţelor folosite împotriva noastră, dar nimic mai mult”, a precizat generalul Grynkewich, care a adăugat: „Nu spun că un conflict este iminent sau inevitabil. Nu este”. Dar el a arătat că pregătirea de luptă rămâne necesară, deoarece planificarea trebuie să ia în calcul „ceea ce este posibil, nu doar ceea ce este probabil”.

Întrebat despre soliditatea angajamentului politic faţă de Articolul 5 al Tratatului NATO, privind apărarea colectivă, Grynkewich a afirmat că are încredere în promisiunile liderilor aliaţi. Comandantul suprem aliat din Europa a menţionat că declaraţia adoptată la summitul NATO de la Ankara exprimă un angajament comun fără echivoc: „Toţi cei 32 de aliaţi au semnat o declaraţie extrem de fermă care vorbeşte despre angajamentul de neclintit faţă de Articolul 5, iar eu îi cred pe cuvânt pe şefii noştri de stat şi de guvern”.

Alexus Grynkewich a invocat, în sensul respectării angajamentelor NATO, prezenţa militară americană pe Flancul Estic. „Avem trupe americane aici în Polonia astăzi. Avem trupe americane desfăşurate pe întregul flanc estic. În cele din urmă, este o decizie politică referitoare la cine oferă trupe şi unde, dar cred că nimeni nu ar trebui să pună la îndoială angajamentul Statelor Unite faţă de această Alianţă”, a precizat comandantul suprem aliat.

În faţa sabotajelor şi a altor atacuri hibride atribuite Rusiei, Grynkewich a cerut coordonare între aliaţi, atribuirea publică a responsabilităţii atunci când sunt îndeplinite cerinţele legale şi un răspuns care să contrazică obiectivul Moscovei de a slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina. Creşterea ajutorului militar pentru Kiev ar transmite, în explicaţia sa, că asemenea acţiuni întăresc hotărârea aliaţilor.

Discursul său s-a încheiat cu un avertisment conceput să ajungă deopotrivă la populaţia statelor NATO şi la eventualii agresori: „Alianţa noastră există pentru a păstra pacea. Dar să nu existe nicio îndoială: dacă războiul va veni, vom bloca, vom atenua orice atac şi apoi, dacă nu încetează, vom distruge forţele care desfăşoară agresiunea împotriva noastră”.

• Zelenski: „Putin nu citeşte Truth Social”

Mesajul militar al lui Alexus Grynkewich a completat avertismentele politice formulate în deschiderea forumului de premierul polonez Donald Tusk, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi comisarul european pentru Apărare şi Spaţiu, Andrius Kubilius. Intervenţiile lor au legat securitatea Europei de rezistenţa Ucrainei şi de capacitatea europenilor de a-şi întări apărarea.

În evaluarea premierului polonez, ambiţiile Moscovei depăşesc graniţele Ucrainei. „Rusia doreşte să domine Ucraina şi ştim că nu se va opri din planurile sale. Rusia doreşte să distrugă arhitectura de securitate existentă în Europa pentru a se asigura că dominaţia rusă revine acolo unde era înainte de 1989. Nu avem nicio îndoială în această privinţă”, a spus Donald Tusk, care a cerut Occidentului să răspundă printr-o politică de descurajare mai fermă, în special prin sancţiuni.

El a invocat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene drept dovadă a distanţei dintre iniţiativele diplomatice şi comportamentul Rusiei: „De fiecare dată este la fel: dacă îi propui Rusiei să înceteze loviturile asupra infrastructurii critice sau a facilităţilor civile, răspunsul este brutal şi arogant. Nu mai putem avea nicio iluzie: Rusia nu este interesată de deescaladare, încetarea focului sau pace, ci doar de dominaţie”.

Volodimir Zelenski a descris această distanţă prin situaţia concretă a oraşelor ucrainene. Potrivit preşedintelui ucrainean, anunţul lui Donald Trump privind un armistiţiu energetic a fost însoţit de noi atacuri ruseşti, în timp ce echipele de intervenţie încercau să restabilească electricitatea şi alimentarea cu apă.

„Ieri, am fost cu toţii surprinşi când, după o postare neaşteptată, dar foarte importantă a preşedintelui american în care spunea că a obţinut un armistiţiu energetic între Rusia şi Ucraina, chiar în acel moment drone ruseşti propulsate de motoare cu reacţie zburau pe cerul nostru, mari părţi din Kiev nu aveau apă şi electricitate”, a spus Zelenski. El a adăugat: „A fost clar că Putin nu citeşte Truth Social, iar dronele sale Shahed urmează un alt set de instrucţiuni”.

Preşedintele ucrainean a afirmat că ţara sa acceptă oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice. Condiţia este ca Rusia să respecte aceeaşi obligaţie, într-un moment în care electricitatea şi funcţionarea reţelelor reprezintă o miză vitală pentru populaţie.

„Dacă Rusia doreşte ca noi să oprim loviturile noastre cu rază lungă de acţiune împotriva rafinăriilor sale şi a exporturilor sale de petrol, atunci Rusia trebuie să oprească loviturile împotriva sistemului nostru energetic şi a infrastructurii critice şi să înceteze să ne mai ucidă oamenii. Acest lucru este corect”, a declarat Zelenski. Oferta Kievului, a insistat el, este explicită: „Suntem gata să respectăm un armistiţiu energetic dacă Rusia este gata să facă acelaşi lucru. Suntem de acord dacă şi ei sunt de acord, şi am arătat deja că vorbim serios”.

• Alegeri prezidenţiale în Ucraina, doar după un armistiţiu total de minimum 60 de zile

Zelenski a cerut presiune americană asupra Moscovei şi continuarea sprijinului european, de la muniţia pentru avioanele F-16 şi interceptoarele antiaeriene până la finanţarea producţiei ucrainene de arme şi drone. „Avem nevoie de presiune americană asupra Rusiei - nu de relaxare a sancţiunilor, nu de concesii, ci de o presiune reală”, a afirmat el.

Preşedintele a avertizat şi asupra operaţiunilor hibride îndreptate împotriva Europei: „Vă rog să nu subestimaţi ameninţările la adresa propriilor voastre ţări. Nu există un act mic de destabilizare. Serviciile noastre de informaţii ştiu că Rusia planifică multe, multe operaţiuni hibride agresive împotriva Europei, împotriva diferitelor ţări, împotriva ţărilor voastre”.

În privinţa alegerilor din Ucraina, Zelenski a legat posibilitatea organizării lor de o încetare completă a focului. El a invocat atacurile permanente şi dificultatea participării la vot a militarilor aflaţi pe front, declarându-se dispus să caute soluţii legislative împreună cu parlamentul. „Iar dacă avem o încetare completă a focului de cel puţin 60 de zile, atunci voi fi gata să lucrez pentru organizarea alegerilor”, a precizat preşedintele ucrainean.

Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare şi Spaţiu, a adus în discuţie capacitatea Europei de a transforma aceste avertismente în resurse, producţie industrială şi decizii comune. Oficialul Comisiei Europene a susţinut că e nevoie de responsabilitate mai mare pentru apărarea convenţională, în condiţiile în care ascensiunea Chinei va orienta resurse americane către Asia.

„Consolidarea capacităţilor de apărare este o responsabilitate exclusiv europeană, nu pentru că Statele Unite nu ar mai fi partenere, ci din cauza evoluţiilor geopolitice globale: ascensiunea Chinei va determina reorientarea resurselor americane către acea regiune. Europa trebuie să îşi asume responsabilitatea primară pentru apărarea convenţională conform conceptului NATO 3.0, reducând dependenţa de facilitatorii strategici americani şi întărind pilonul european al NATO”, a afirmat Andrius Kubilius.

El a explicat că apărarea rămâne în principal în responsabilitatea statelor membre, în coordonare cu NATO, în timp ce Uniunea Europeană poate mobiliza instrumente economice pentru finanţarea proiectelor comune. Obstacolul major identificat de comisar este fragmentarea industriei europene de apărare şi lipsa unei pieţe integrate.

În acest context, Kubilius a evocat examinarea posibilităţii creării unui Consiliu European de Securitate care să includă statele UE, Norvegia, Ucraina, Regatul Unit şi chiar Canada. „Experţii militari americani transmit un mesaj clar privind necesitatea ca Europa să devină mai puternică, iar acest lucru necesită o mai mare unitate politică. O problemă majoră este fragmentarea industriei de apărare (...) şi lipsa unei pieţe integrate. Crearea Consiliului de Securitate ar oferi statelor membre cadrul necesar pentru decizii practice şi depăşirea acestei fragmentări”, a spus comisarul european.

În cadrul primei zile a Forumului pentru Securitate de la Varşovia au mai fost dezbătute teme privind combaterea atacurilor cibernetice, construirea de noi capacităţi energetice care să deservească fabricile din industria de apărare şi care să asigure securitatea energetică pe axa nord-sud, înfiinţarea unei puteri militare comune care să asigure securitatea UE, iar la închiderea ediţiei era în desfăşurare o dezbatere privind impactul pe care rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului prezidenţial din SUA îl va avea asupra NATO. Dezbaterile continuă şi astăzi, când participanţii vor discuta despre noua arhitectură europeană de securitate, despre procesul de extindere a UE, despre negocierile de pace din Orientul Mijlociu, precum şi despre modul în care Rusia şi China doresc să configureze noua ordine mondială.