Fost ministru de Finanţe confundă piaţa de capital cu o agenţie de stat

• Adrian Câciu susţine că statul român poate, prin lege, să stabilească ce face Fondul Proprietatea

• Fostul ministru nu pare să ştie ce înseamnă o corecţie ex-dividend, pe care o prezintă drept o ”devalorizare” provocată de administratorii FP prin ”jocuri de piaţă

• Jurist: Fondul Proprietatea este o companie privată; statul nu are puterea legislativă să impună unei companii private să-şi listeze deţinerile

• Broker: Este o mare neînţelegere; statul nu mai deţine calitatea de acţionar majoritar al FP

Fostul ministru de Finanţe, Adrian Câciu, a prezentat, într-o postare publicată pe o reţea de socializare, viziunea sa privind listarea la bursă a unor pachete de acţiuni ale companiilor la care statul este acţionar, din care reiese că nu cunoaşte mecanismele bursiere şi că pare să trateze chiar Fondul Proprietatea ca pe o companie controlată de stat.

Din punctul său de vedere, listarea la bursă a unor pachete de acţiuni ale companiilor unde statul este acţionar trebuie să aibă ca puncte cheie următoarele coordonate:

1. Se vor face listări doar cu acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la companiile de stat;

2. Se vor face listări exclusiv pe Bursa de Valori Bucureşti;

3. Banii încasaţi ca dividende de stat, în urma listării, vor face obiectul unui fond de investiţii care să fie folosit exclusiv la sprijinirea industriei prelucrătoare şi petrochimice (pentru diminuarea deficitului comercial).

Conform postării sale, valoarea capitalului nominal aflat în joc se ridică la 400 milioane euro, în vreme ce capitalul estimat să fie obţinut în urma listării se ridică la patru miliarde de euro.

”Fondul Proprietatea a fost înfiinţat, prin lege, ca o societate pe acţiuni de stat, cu scopul de a emite certificate de acţionar către persoanele îndreptăţite. Fondul are rolul de a se ocupa de privatizarea bunurilor statului şi de a distribui profiturile către acţionarii săi, care sunt persoanele care au primit certificate de acţionar (Legea 247/2005). Statul român poate, tot prin lege, să stabilească ce face Fondul Proprietatea!!!”, a scris Adrian Câciu.

• Jurist: FP a fost înfiinţat pentru a despăgubi persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv în timpul regimului comunist, dar acest rol s-a încheiat

Un jurist specializat în dreptul pieţei de capital ne-a declarat că, într-adevăr, Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în anul 2005, prin Legea nr. 247/2005, pentru a despăgubi persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv în timpul regimului comunist şi care nu puteau primi restituirea în natură a bunurilor, dar rolul acesta s-a încheiat. În plus, Fondul Proprietatea nu a avut un rol direct în procesul de privatizare al companiilor de stat.

”Putem spune că există o dimensiune a privatizării prin intermediul Fondului Proprietatea, în sensul că s-a transferat din proprietatea FP, care era o entitate deţinută majoritar de stat, în proprietate privată, adică în proprietatea persoanelor care nu au primit în natură terenurile şi construcţiile naţionalizate. Dar FP nu a făcut parte din strategia de privatizare propusă iniţial, ci a fost un mijloc prin care, într-adevăr, s-a transferat din proprietatea statului în proprietatea privată. Dar asta nu înseamnă că s-a transferat pachetul majoritar. Or, privatizarea presupune, în principiu, transferarea unor pachete de control”, ne-a spus juristul.

Cât despre afirmaţia fostului ministru că ”statul român poate, tot prin lege, să stabilească ce face Fondul Proprietatea!!!”, juristul a comentat: ”Nu, nici nu se pune problema!”.

Adrian Câciu mai aminteşte în postare că statul, prin Ministerul Finanţelor, este, începând cu anul 2022, cel mai important acţionar individual al FP, cu o deţinere de circa 12% din total. ”Fondul Proprietatea are deţineri importante de capital la: Salrom (49%), Plafar (49%), Complexul Energetic Oltenia (12%), Poşta Română (12%), Compania Administraţia Porturilor Maritime (20%), Compania Aeroporturi Bucureşti (20%), ca să dau doar câteva (n.r. exemple). Dacă ar lista toate aceste deţineri, FP ar încasa circa patru miliarde de euro, din care 3,5 miliarde ar reveni celorlalţi acţionari şi ar închide obiectul Legii 247/2005, care prevedea despăgubiri pentru cei care au fost expropriaţi pe vremea comuniştilor, iar statul, prin Ministerul Finanţelor, ar încasa 500 milioane euro”, a scris Adrian Câciu, fără să precizeze de unde vine estimarea de patru miliarde de euro.

• Câciu: După ce nu am mai fost ministru de Finanţe, lucrurile au derapat la FP, iar valoarea de piaţă per acţiune a scăzut la 0,4 lei

Potrivit fostului ministru, listarea deţinerilor Fondului Proprietatea şi încasarea banilor de către acţionari ar fi şi ”o metodă prin care acţiunile FP s-ar reabilita, pentru că, în ultima perioadă, administratorii FP au «devalorizat», prin jocuri de piaţă, valoarea acţiunilor, concomitent cu relaxarea statului în controlul fondului, care se poate vedea că începe în a doua parte a anului 2023”.

Adrian Câciu a adăugat: ”Fac menţiunea că, atunci când eram ministru de Finanţe, am preluat controlul administrării acţiunilor deţinute de MF la FP, am crescut valoarea de piaţă a acţiunii la peste 2 lei pe acţiune şi am reuşit să impunem listarea acţiunilor deţinute de FP la Hidroelectrica. O tranzacţie estimată iniţial la 1,8 miliarde lei, care a adus un beneficiu la listare de peste şase miliarde lei. După ce nu am mai fost ministru de Finanţe, lucrurile au derapat la FP, iar valoarea de piaţă per acţiune a scăzut la 0,4 lei. Păgubiţi sunt, în primul rând, oamenii şi apoi ceilalţi acţionari individuali, care încasează dividende diminuate”.

Nici vorbă de aşa ceva. Preţul acţiunii Fondul Proprietatea a avut o scădere masivă în data de 7 septembrie 2023, de la 1,984 lei la 0,381 lei, nu din cauza unor ”derapaje” ambigue şi ”jocuri de piaţă”, ci pentru că atunci s-a înregistrat corecţia ex-dividend aferentă banilor încasaţi din vânzarea, de către FP, a pachetului de 20% din Hidroelectrica - din care s-a plătit cel mai mare dividend din istoria pieţei noastre de capital.

În ziua ex-dividend, acţiunea unei companii nu mai include dreptul la dividend, astfel încât valoarea companiei scade cu suma totală plătită ca dividende, iar preţul acţiunii se ajustează în jos cu o valoare apropiată de cea a dividendului. Este vorba despre o ajustare tehnică, nu despre o pierdere reală, pentru că acţionarul deţine, teoretic, aceeaşi valoare totală, doar că o parte a trecut din acţiune în numerar.

În plus, faptul că acum Fondul Proprietatea plăteşte dividende mai reduse este legat, în primul rând, de diminuarea masivă a surselor de la care fondul, la rândul său, primeşte dividende, după ieşirea din portofoliu a companiei Hidroelectrica, nu de scăderea preţului acţiunii.

• Jurist: Statul poate să-şi valorifice dreptul de vot potrivit proporţiei pe care o deţine, care, cel puţin la ultima adunare a acţionarilor, s-a văzut că este minoritară

Listarea exclusiv pe BVB va avea două efecte majore pozitive: va permite capitalului românesc să fie investit în companiile româneşti şi va capitaliza bursa românească cu peste patru miliarde de euro, a mai scris fostul ministru de Finanţe.

”Banii încasaţi de stat, ca dividende, prin Ministerul Finanţelor, vor fi folosiţi pentru investiţii în industria care poate echilibra balanţa comercială (industria prelucrătoare şi industria petrochimică - unde înregistrăm cele mai mari ponderi de deficit comercial)”, a completat Adrian Câciu.

Fostul ministru de Finanţe a concluzionat că listările nu trebuie făcute haotic, suprapuse cu alte acţiuni, ci trebuie închise, mai întâi, listările care trebuiau făcute demult!

”Listările se vor face în ani, ceea ce va conduce la capitalizarea iniţială a FP, capitalizare care, dacă provine din creşterea valorii nominale a acţiunii FP la BVB, va fi folosită pentru finanţarea unor măsuri de investiţii industriale”, a spus Adrian Câciu, care pare să confunde preţul de piaţă al unei acţiuni - ce fluctuează la bursă - cu valoarea sa nominală, stabilită prin actul constitutiv şi modificabilă doar prin deciziile adunării acţionarilor.

Potrivit fostului ministru de Finanţe, pentru realizarea celor menţionate sunt necesare, între altele: ”o lege care să privească listarea acţiunilor deţinute de FP la BVB, cu nominalizarea acţiunilor deţinute de FP la companiile care urmează a fi listate”, şi ”preluarea controlului corect la FP, dat de calitatea de cel mai important acţionar individual, deţinută de statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi respingerea oricărei tentative de preluare ostilă a fondului”.

Legat de legea care să impună listarea acţiunilor deţinute de FP la BVB, juristul ne-a declarat: ”Fondul Proprietatea este o companie privată, iar statul nu are puterea legislativă să impună unei companii private să-şi listeze deţinerile”.

Potrivit juristului, afirmaţia privind preluarea controlului corect la FP, în baza calităţii de cel mai important acţionar individual al Ministerului Finanţelor, ”nu are nicio legătură cu realitatea”.

”Nu poate să facă aşa ceva, pentru că statul nu poate să-şi impună în orice condiţii punctul de vedere în adunările acţionarilor. Statul poate să-şi valorifice dreptul de vot potrivit proporţiei pe care o deţine, care, cel puţin la ultima adunare a acţionarilor, s-a văzut că este minoritară”, a punctat acesta.

La finele lunii trecute, un grup de investitori de retail, alături de trei fonduri din Slovenia şi probabil de alţi investitori instituţionali, au anulat procesul de selecţie al administratorului FP şi au decis revocarea celor patru membri ai Comitetului Reprezentanţilor, într-o şedinţă în care Ministerul Finanţelor nu a avut forţa să îşi impună candidatul în boardul FP.

”Este o mare neînţelegere; statul nu mai deţine calitatea de acţionar majoritar al Fondului Proprietatea”, comentează un broker vechi din piaţa noastră de capital afirmaţiile fostului ministru de Finanţe.