FPIOR avertizează: Scăderea drastică a numărului de angajaţi are impact negativ asupra bugetului de stat

Industria ospitalităţii are cu aproximativ 25.000 de angajaţi mai puţin faţă de 2024, ceea ce ar provoca bugetului public o pierdere estimată la 7,5 milioane de euro pe lună numai din taxe şi contribuţii salariale, potrivit unui studiu prezentat ieri, în cadrul unei conferinţă de presă, de Călin Cozma, preşedintele executiv al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).

De aceea, organizaţia patronală solicită Guvernului aplicarea unui plan de redresare pentru perioada 2026-2029, care cuprinde reducerea TVA la 9%, taxe mai mici pentru salariile reduse, relansarea voucherelor de vacanţă, credite garantate de stat, eşalonarea datoriilor fiscale şi garantarea predictibilităţii.

În scenariul moderat elaborat de FPIOR, aplicarea pachetului ar putea proteja sau recupera până în 2029 aproximativ 25.000 de locuri de muncă, ar putea mobiliza investiţii private de 750 de milioane de euro şi ar putea determina o creştere cu 5% a activităţii economice faţă de scenariul în care statul nu intervine. Federaţia precizează că acestea sunt simulări orientative de politică publică, nu prognoze oficiale sau rezultate garantate, şi că ele trebuie validate cu datele INS, ANAF, ONRC şi ale Ministerului Finanţelor.

Călin Cozma, preşedintele executiv al FPIOR, a declarat: „Nu vrem să ajungem din nou să criticăm nişte măsuri care se iau în industria ospitalităţii, ci ne dorim să venim cu propuneri înainte să fie adoptate alte măsuri greşite. (...) HoReCa nu cere să fie întreţinută de stat. Cere reguli stabile, fiscalitate suportabilă, acces la finanţare şi posibilitatea de a investi. Întrebarea corectă nu este numai cât costă intervenţia, ci şi cât costă lipsa de acţiune. Dacă nu se iau rapid aceste măsuri, industria va continua să meargă în jos. Suntem în comă, dar putem să ne revenim. Mai avem o şansă”.

Calculele federaţiei pornesc de la ipoteza unor taxe şi contribuţii de aproximativ 300 de euro pe lună pentru fiecare loc de muncă. În cazul celor 25.000 de posturi pierdute, veniturile fiscale directe care nu mai sunt generate ar ajunge la aproximativ 7,5 milioane de euro pe lună şi 90 de milioane de euro pe an. Estimarea nu include TVA, impozitul pe profit, taxele locale sau efectele economice indirecte.

Prima măsură solicitată de FPIOR este reducerea TVA pentru HoReCa de la 11% la 9% şi menţinerea cotei timp de cel puţin trei ani. Facilitatea ar urma să fie acordată companiilor care îşi fiscalizează integral vânzările, păstrează locurile de muncă şi nu au datorii restante sau respectă un grafic de eşalonare. Federaţia estimează că măsura ar putea proteja sau crea între 3.000 şi 8.000 de locuri de muncă.

„Ne dorim o revenire la cel puţin 9%. Dacă nu ne gândim la Germania, care are 7%, măcar să revenim noi la 9%. Este mai important să încasezi taxe de la firme care există decât să le omori şi, după aceea, să nu mai ai de la cine încasa. Mai important decât să încasezi 11% de la o firmă care se închide este să încasezi 9% de la o firmă care funcţionează”, a afirmat Călin Cozma.

Corina Macri, reprezentanta organizaţiei patronale din Timişoara, susţine că majorarea fiscalităţii nu a determinat o creştere proporţională a încasărilor bugetare, deoarece consumul s-a contractat, iar firmele şi-au redus activitatea.

„Criza a devenit deja mai scumpă pentru stat în momentul în care au fost aplicate măsuri fără suport economic şi fără un calcul realist. În loc să prestezi un serviciu cu trei oameni, ajungi să îl prestezi cu unul singur, în detrimentul calităţii. Taxele care ar fi trebuit să ajungă la stat nu au crescut, pentru că s-a contractat consumul şi avem încasări mai mici. Noi trebuie să oferim în continuare aer condiţionat, curăţenie, mâncare şi servicii performante, dar toate acestea vin cu nişte costuri foarte mari”, a declarat Corina Macri.

O altă măsură solicitată de patronatele din industria ospitalităţii este reducerea contribuţiilor sociale pentru primii 4.000-5.000 de lei din salariul brut al angajaţilor din activităţile HoReCa. În scenariul moderat, FPIOR estimează că măsura ar putea susţine aproximativ 10.000 de locuri de muncă. Pe baza aceleiaşi ipoteze de 300 de euro taxe şi contribuţii pe lună, acestea ar genera venituri fiscale directe de aproximativ 36 de milioane de euro pe an.

Federaţia cere şi relansarea voucherelor de vacanţă la o valoare anuală de 1.600-2.000 de lei, cu utilizare exclusivă în România şi cu o bonificaţie de 20% pentru folosirea lor în extrasezon, între lunile octombrie şi mai. Potrivit scenariului moderat al federaţiei, un miliard de lei acordat sub formă de vouchere ar putea genera un consum total de aproximativ 1,4 miliarde de lei.

A patra propunere este lansarea programului „IMM Invest Ospitalitate”, prin care firmele ar putea obţine finanţări pentru capital de lucru, refinanţare, modernizare şi digitalizare. FPIOR propune garanţii de stat de 80-90%, dobândă subvenţionată în primele 12 luni şi perioade de rambursare de până la trei ani pentru capitalul de lucru şi de şapte până la zece ani pentru investiţii. În scenariul moderat, programul ar putea mobiliza aproximativ 500 milioane euro. Federaţia estimează că între 5.000 şi 15.000 de locuri de muncă ar putea fi susţinute direct şi indirect, în funcţie de dimensiunea finanţării.

Federaţia propune şi eşalonarea pe 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile. În scenariul moderat, mecanismul ar putea fi accesat de aproximativ 2.000 de companii, cu datorii medii de 500.000 de lei, ceea ce ar însemna creanţe fiscale de un miliard de lei. La o medie de zece salariaţi pe firmă, aproximativ 20.000 de locuri de muncă ar fi asociate

Celelalte propuneri cuprinse în pachet sunt facilităţi fiscale pentru profitul reinvestit, un program naţional de eficienţă energetică, finanţarea formării profesionale, introducerea unei autorizaţii unice şi încheierea unui pact fiscal valabil până în 2029. Pentru investiţiile în renovări, echipamente, digitalizare, automatizare şi extindere, FPIOR propune amortizare accelerată sau credit fiscal. În scenariul moderat, 5.000 de operatori care ar investi în medie câte 50.000 de euro ar putea mobiliza aproximativ 250 de milioane de euro. În domeniul energiei, federaţia propune granturi care să acopere 30-40% din investiţiile în panouri fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, izolaţii şi echipamente eficiente. La o contribuţie publică de 100 de milioane de euro, investiţia totală ar putea ajunge, în scenariul moderat, la aproximativ 286 de milioane de euro, dintre care circa 186 de milioane ar proveni din capital privat.

Programul „Angajat calificat în Ospitalitate” ar presupune suportarea de către stat a jumătate din costul formării profesionale. În scenariul moderat, ar putea fi calificate 20.000 de persoane, cu un cost public estimat la 40 de milioane de lei. Printre meseriile vizate se numără bucătarii, ospătarii, barmanii, recepţionerii, cameristele şi managerii de restaurante sau hoteluri.

Pentru reducerea birocraţiei, FPIOR propune „Autorizaţia unică HoReCa”, prin care firmele ar depune documentele într-un singur portal, iar instituţiile publice ar face schimb de informaţii între ele. În scenariul moderat, 30.000 de operatori ar putea economisi împreună 1,2 milioane de ore pe an, echivalentul a aproximativ 150.000 de zile de muncă.

Ultima măsură este „Pactul Fiscal HoReCa 2026-2029”, care ar impune un preaviz de minimum şase luni pentru modificările fiscale importante şi de 12 luni pentru schimbările structurale.