FPSC avertizează: Lipsa rectificării bugetare blochează proiectele finanţate din fondurile europene

Lipsa unui guvern cu puteri depline care să adopte rectificare bugetară necesară să asigure cofinanţarea proiectelor finanţate din Fondul de Coeziune prin cadrul financiar european multianual 2021-2027 riscă să arunce sectorul construcţiilor într-un gol de lucrări, să agraveze problemele de lichiditate ale companiilor şi să provoace un nou exod al personalului calificat, au afirmat ieri reprezentanţii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), în cadrul unei conferinţe de presă susţinută cu prilejul Zilei Naţionale a Constructorilor.

Avertismentul constructorilor vine într-un moment în care firmele au crescut în 2025 şi 2026 activitatea pentru finalizarea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar acum au de recuperat peste 3 miliarde euro pentru lucrările deja executate, şi în care costurile energiei apasă puternic asupra producătorilor de materiale şi preţurile materialelor şi transportului cresc. În aceste condiţii, confruntaţi cu o scădere a lichidităţii companiilor şi chiar cu riscul decapitalizării altora, constructorii estimează că urmează majorări de cel puţin 10% pe an ale costurilor lucrărilor.

„După PNRR, atenţia se mută pe Fondurile de Coeziune. Însă există un risc uriaş: multe proiecte nu au cofinanţare asigurată de la bugetul de stat”, a afirmat Constantin Erbaşu, preşedintele FPSC., care a adăugat: „Spre deosebire de PNRR, fondurile de coeziune viitoare vor necesita o cofinanţare naţională de 40%, faţă de 5-10% în trecut”.

Pentru constructori, pericolul nu înseamnă numai pierderea temporară a unor contracte. O întrerupere a fluxului de investiţii poate determina plecarea oamenilor pe care companiile i-au format şi păstrat cu dificultate în ultimii ani. Întrebat dacă după PNRR sectorul ar putea înregistra o creştere a şomajului, domnul Erbaşu a avertizat: „Muncitorii calificaţi nu vor rămâne şomeri, ci vor pleca din ţară. În schimb, cei necalificaţi ar putea intra în şomaj dacă investiţiile publice scad şi sectorul privat rămâne prudent”. Riscul este cu atât mai mare cu cât, potrivit preşedintelui FPSC, Germania are un program de atragere a 200.000 de specialişti în construcţii.

Peste perspectiva unui gol investiţional se suprapune o problemă care există deja: constructorii finanţează din propriile resurse o parte importantă a lucrărilor publice executate. „Plăţile s-au făcut greu şi cu întârziere. Există lucrări finalizate, dar care sunt plătite doar în proporţie de 50%. În ultimele luni, iulie-august, s-au mai accelerat decontările pentru ca statul să poată trage banii de la UE”, a declarat Constantin Erbaşu, care estimează că plăţile aferente PNRR vor continua probabil până spre sfârşitul anului.

Iar dacă lipsa proiectelor şi problemele de lichiditate ameninţă activitatea companiilor, scumpirea energiei, combustibililor şi materialelor ameninţă costul viitoarelor lucrări. „Nu se pot face construcţii fără aceste resurse. Toate aceste scumpiri se reflectă direct în preţul final al lucrărilor”, a mai transmis preşedintele FPSC, care a oferit şi o estimare severă: „Preţurile vor creşte cu două cifre - minim 10% în fiecare an, în următorii doi până la şase ani, în funcţie de contextul internaţional şi de contextul politic şi economic intern”.

• Decontări minime, pentru proiecte aflate la un stadiu de realizare de 60%

Radiografia executării proiectelor din PNRR şi a finanţării acestora, prezentată de Daniel Piţurlea, vicepreşedinte FPSC şi acţionar majoritar al Concelex, arată dimensiunea presiunii financiare acumulate în sector. Potrivit acestuia, reducerile şi recalibrările PNRR din ultimii ani au diminuat considerabil volumul programului, în timp ce întârzierile administrative au creat diferenţe majore între stadiul real al lucrărilor şi sumele raportate şi decontate.

„Unele proiecte care erau realizate fizic în proporţie de 50-60% nu aveau decontări decât de 5%, din cauza lipsei documentelor justificative de la nivelul autorităţilor locale”, a afirmat Daniel Piţurlea. Potrivit datelor prezentate de domnia sa, pentru lucrările gestionate direct de firmele de construcţii a rămas o sumă de aproximativ 9,45 miliarde de euro, echivalentă cu 44,8% din PNRR.

Şi mai relevantă pentru starea financiară a companiilor este diferenţa dintre lucrările certificate şi banii încasaţi. „În teren sunt certificate 64% din valorile contractate, însă sumele efectiv încasate de constructori sunt doar de 3,1 miliarde euro, adică doar o treime”, a spus vicepreşedintele FPSC. Diferenţa pune o presiune uriaşă asupra lichidităţii companiilor, care trebuie să continue să plătească salarii, materiale, furnizori, subcontractori, credite şi taxe chiar dacă statul întârzie decontările.

Daniel Piţurlea cere, în aceste condiţii, accelerarea recepţiilor şi aplicarea corectă a mecanismului recepţiilor parţiale. Dar problema este şi una de capacitate administrativă: „Este imperativ ca autorităţile publice să aibă echipe profesioniste de specialişti care să îşi asume verificarea şi decontarea lucrărilor efectuate”.

Presiunea nu se opreşte însă la constructori. Furnizorii lor intră într-o perioadă în care producţia scade în timp ce costurile cresc. „În prezent, industria în ansamblu înregistrează o scădere de 4,3%, iar industria prelucrătoare, unde intră materialele de construcţii, scade cu 4,4%. În acelaşi timp, preţurile au crescut cu 8,9% pe industrie şi cu 9,7% în industria prelucrătoare”, a declarat Valentin Petrescu, vicepreşedinte FPSC responsabil de producţia materialelor de construcţii. El a menţionat şi una dintre marile vulnerabilităţi ale industriei în acest moment: „Ne confruntăm cu o scădere a volumelor combinată cu o creştere a preţurilor”.

• Concurenţă neloială, din ţările non-UE, pe piaţa tâmplăriei şi ferestrelor

Domnia sa a adăugat că ţara noastră are, paradoxal, capacităţi industriale competitive la nivel european, dar este în acelaşi timp supusă unei presiuni crescânde din partea importurilor. „În sectorul ferestrelor, tâmplăriei şi sticlei, România are o capacitate de producţie modernă, la nivel european, fiind pe locul 2 la export în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, importurile sunt foarte mari, de aproape 500 milioane euro”, a spus Valentin Petrescu, fost preşedinte al FPSC.

În cazul geamului termoizolant, situaţia s-a deteriorat rapid. „Importurile din primele cinci luni ale anului 2026 au atins deja 60% din totalul pe anul trecut”, a arătat domnul Petrescu care a precizat că ponderea mărfurilor provenite din afara Uniunii Europene a crescut de la 44% în 2024 la 48% în 2026, principalele surse fiind Turcia, Ucraina şi China, iar dintre statele UE, Bulgaria şi Polonia.

Producătorii români reclamă însă faptul că nu concurează în aceleaşi condiţii cu furnizorii din state terţe. „Aceste importuri creează o concurenţă neloială. Produsele din ţări terţe intră adesea cu taxă vamală zero sau beneficiază de subvenţii masive de stat la materia primă, în timp ce producătorii români nu au contramăsuri similare”, a mai afirmat Valentin Petrescu, indicând inclusiv faptul că mecanismul CBAM se aplică aluminiului şi metalului, dar nu şi sticlei.

• Impact negativ al creşterii preţurilor din energie

Una dintre cele mai mari probleme pentru întreaga industrie rămâne însă energia. „Sectorul materialelor de construcţii suferă din cauza lipsei de predictibilitate fiscală şi a costurilor uriaşe la energie. Energia electrică în România este cu 30-35% peste media Uniunii Europene”, a avertizat Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC şi reprezentant al producătorilor şi distribuitorilor de materiale de construcţii.

Reprezentantul distribuitorilor de materiale de construcţii nu consideră plafonarea preţului la energie o soluţie a problemei. „Nu susţin plafonarea preţurilor, ci stimularea producţiei de energie ieftină”, Irinel Gheorghe, care a adăugat: „Economia bazată exclusiv pe consum trebuie să înceteze. Trebuie să investim în capacităţi de producţie interne cu energie ieftină”.

El a mai arătat că majorarea costurilor cu energia se propagă rapid pe întregul lanţ al construcţiilor. „Preţul materialelor influenţează direct devizele constructorilor. Legea de ajustare a preţurilor nu a fost suficientă în raport cu creşterea costului forţei de muncă şi a energiei”, a declarat Irinel Gheorghe. Potrivit acestuia, chiar dacă producătorii de materiale au încercat să protejeze proiectele aflate deja în derulare, actuala capacitate de stocare se epuizează. „Producătorii de materiale au încercat să menţină preţurile constante pe proiectele în derulare, dar nu mai pot susţine acest efort. Se prevăd scumpiri semnificative ale materialelor în perioada următoare”, a afirmat Irinel Gheorghe, care a adăugat că la majorarea facturii contribuie şi preţul transportului, ce reprezintă acum 10% din preţul materialelor, comparativ cu 3-4% anterior declanşării conflictului din Orientul Mijlociu.

Problemele se extind şi asupra oţelului, una dintre materiile prime fundamentale pentru construcţii. „Sectorul distribuţiei de produse siderurgice şi oţel trece printr-o etapă extrem de dificilă la nivel european, înregistrând închideri de combinate şi unităţi de producţie”, a avertizat Marius Pintilie, vicepreşedinte FPSC, preşedintele Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal şi membru Eurometal.

În România, distribuitorii au reuşit să menţină aprovizionarea inclusiv în momentele critice din ultimii ani, însă situaţia s-a deteriorat puternic. „Începând cu 2025 şi continuând în 2026, presiunea a crescut enorm”, a spus Pintilie. Sectorul distribuţiei de oţel are o cifră de afaceri de circa 1,5 miliarde de euro, dar „în prima jumătate a anului s-au înregistrat scăderi de volum de 20-25% la beton armat şi alte produse”.

Pentru industria siderurgică, predictibilitatea investiţiilor după PNRR devine astfel la fel de importantă ca pentru constructori. „Solicităm stabilitate, predictibilitate şi o planificare pe termen mediu şi lung pentru perioada post-PNRR, pentru a proteja industria şi a evita dezindustrializarea României”, a afirmat Marius Pintilie.

• Noul regulament european în domeniul achiziţiilor - un sprijin imens pentru constructorii români

FPSC mizează şi pe schimbarea recentă a regulamentului european privind achiziţiile publice. „Criteriul de atribuire trece de la preţ la calitate. Adică nu va mai conta preţul cel mai mic”, a arătat Constantin Erbaşu, potrivit căruia noua abordare va pune un accent mai mare pe achiziţiile verzi, economia circulară, utilizarea materialelor reciclate şi eficienţa energetică şi va facilita accesul IMM-urilor la contractele publice. O altă modificare la nivel european se referă la limitarea subcontractării integrale. Companiile care obţin contracte vor trebui să demonstreze că au o capacitate reală de execuţie, iar domnul Erbaşu a punctat fenomenul pe care constructorii vor să îl elimine: firmele străine nu ar mai trebui să poată veni în România doar cu „o mapă şi un autoturism de lux”, câştigând contractul pentru ca ulterior să transfere practic întreaga execuţie către alte societăţi.

Noul concept „Made in Europe” ar urma să acorde o importanţă mai mare operatorilor europeni şi certificării acestora. La fel de importantă pentru companiile româneşti este disciplina financiară prevăzută în viitorul regulament european, unde este precizat un termen maxim de 60 de zile calendaristice pentru plata contractanţilor şi subcontractanţilor de către autorităţile publice.

Schimbări importante sunt pregătite şi pe piaţa internă. Certificarea profesională a companiilor din construcţii prevăzută în Codul Urbanismului urmează, potrivit FPSC, să devină obligatorie din iulie 2027. „Se va înfiinţa un organism independent denumit ARCOC - Asociaţia Română de Certificare a Operatorilor din Construcţii -, format din FPSC, asociaţii profesionale, mediul academic şi reprezentanţi ai Guvernului”, a explicat Valentin Petrescu. Certificarea va proteja beneficiarii şi va simplifica participarea firmelor la licitaţiile publice. Organismul de certificare va fi unul non-profit, autofinanţat şi complet digitalizat, aflat sub monitorizarea ministerelor de resort.