Garda de Mediu a dat amenzi de peste 171 de milioane de lei în primele nouă luni din 2026

Garda Naţională de Mediu (GNM) a anunţat că în primele nouă luni ale anului 2026 a aplicat 5.919 amenzi, în valoare totală de peste 171 de milioane de lei, comparativ cu 4.076 de amenzi, însumând aproximativ 103,6 milioane de lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 35% în ceea ce priveşte numărul amenzilor şi de aproape 49% în privinţa valorii acestora, potrivit unui bilanţ al instituţiei. În acelaşi interval, gradul de realizare a planului de control a crescut de la 88% la 90%.

Conducerea Gărzii Naţionale de Mediu s-a reunit la Vidraru, în judeţul Argeş, cu şefii comisariatelor din întreaga ţară, în cadrul întâlnirii anuale dedicate evaluării activităţii instituţiei şi stabilirii priorităţilor pentru perioada următoare, la care a participat Natalia Intotero, noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Desfăşurată în perioada 28-30 octombrie 2026, întâlnirea a adus în prim-plan rezultatele activităţii de inspecţie şi control, eficienţa intervenţiilor din teritoriu şi necesitatea unei evaluări care să reflecte cât mai fidel performanţa fiecărui comisariat, la discuţii fiind prezenţi şi Teodor Dulceaţă, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi Raluca Giorgiana Dumitrescu, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate (ANMAP).

Dincolo de cifre, una dintre temele centrale ale reuniunii a fost modul în care este măsurată eficienţa activităţii Gărzii de Mediu, discuţiile vizând atât rezultatele structurilor teritoriale, cât şi prezentarea unui nou sistem de indicatori de performanţă, propus pentru aplicare începând din 2027. „Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem. Am depăşit acest moment şi folosim informaţiile pe care le acumulăm în controale pentru a pune la dispoziţia ministerului concluziile şi analizele noastre de risc. Cifrele şi rezultatele sunt cele pe care ne fundamentăm propunerile de schimbare”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Noua metodologie, aflată în etapa de testare, urmăreşte o evaluare mai complexă a comisariatelor, iar pe lângă numărul controalelor şi al sancţiunilor aplicate, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menţinerea sancţiunilor în instanţă, soluţionarea sesizărilor în termenul legal şi îndeplinirea obiectivelor de control. Sistemul propus are în vedere şi indicatorii utilizaţi de GNM în raportările către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fiind adaptat specificului activităţii instituţiei, iar un element nou îl reprezintă compararea comisariatelor cu profiluri teritoriale şi economice similare, dar şi evaluarea progresului fiecărei structuri în raport cu propriile rezultate din anii anteriori.

Participarea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Natalia Intotero, a oferit prilejul unui dialog direct cu reprezentanţii structurilor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu, la scurt timp după preluarea mandatului, discuţiile vizând inclusiv condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisarii de mediu, riscurile la care aceştia sunt expuşi şi necesitatea recunoaşterii responsabilităţilor pe care le presupune munca de control. „În mine veţi avea un partener. Cred că trebuie să facem un efort comun pentru ca activitatea Gărzii de Mediu să fie respectată, inclusiv prin recunoaşterea riscurilor la care sunt expuşi comisarii în teren. Nu poţi să ceri performanţă atât timp cât nu respecţi performanţa acestei instituţii”, a transmis Natalia Intotero.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat şi aspecte practice ale activităţii de control: aplicarea prevederilor legislative privind protecţia speciilor sălbatice, procedurile de înaintare a sesizărilor penale şi utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor cu risc de poluare, identificarea depozitărilor ilegale de deşeuri şi documentarea situaţiilor din teren. Unul dintre studiile de caz prezentate a vizat acţiunile desfăşurate la Sinteşti, unde utilizarea dronelor, monitorizarea prealabilă a activităţilor ilegale şi colaborarea cu alte instituţii au permis o abordare mai complexă a fenomenului gestionării ilegale a deşeurilor, exemplul aducând în discuţie trecerea de la controalele punctuale la intervenţii pregătite pe baza analizelor de risc, a informaţiilor colectate în teren şi a identificării circuitelor ilegale ale deşeurilor, potrivit sursei citate.