Grupurile politice din PE solicită aderarea cât mai curând posibilă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

F.D.
Internaţional / 5 octombrie

Grupurile politice din PE solicită aderarea cât mai curând posibilă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Reprezentanţii principalelor grupuri politice din Parlamentul European, PPE, S&D şi Renew Europe, au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României şi a Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, precum şi a Croaţiei, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, relatează caleaeuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preşedinţia cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei şi a Croaţiei la spaţiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreşedintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să-şi lase cetăţenii din România, Bulgaria şi Croaţia să beneficieze "pe deplin de succesul nostru preţuit în spaţiul Schengen, făcându-ne mai puternici".

"Bulgaria şi România sunt două state membre ale UE care îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la acest spaţiu. Acestea sunt pregătite pentru Schengen, dar încă aşteaptă acordul Consiliului din 2011, de 11 ani, fără niciun progres, iar acest lucru este pur şi simplu inacceptabil. (...) Solicităm acum Consiliului să acorde în sfârşit Bulgariei şi României accesul. Anii de aşteptare trebuie să ia sfârşit. Nu mai avem nevoie de scuze, ci de acţiuni, iar prin aderarea celor două ţări la Schengen putem să ne protejăm mai bine frontierele externe şi să consolidăm întregul spaţiu Schengen", a afirmat Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, de la pupitrul democraţiei europene.

Acesta a fost succedat de eurodeputata Iratxe Garcia Perez, şefa grupului S&D care a afirmat că solidaritatea trebuie să se aplice tuturor, arată sursa citată.

"Nu putem cere solidaritate doar Bulgariei şi României când Uniunea Europeană nu o face de fapt", a precizat ea.

"Timp de 11 ani Bulgaria şi România au aşteptat fără niciun motiv obiectiv care să le împiedice să facă parte din Schengen. Libertatea de circulaţie, după cum am auzit, este unul dintre pilonii fondatori ai uniunii noastre, iar cetăţenii din Bulgaria şi România au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii din alte state membre. Nu au mai multe drepturi, dar nici mai puţine", a continuat Iratxe Garcia Perez.

În numele grupului Renew Europe a luat cuvântul eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, care s-a adresat direct guvernului ţării sale, cunoscut pentru că blochează aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.

"Mi-e ruşine faţă de cetăţenii bulgari şi români care simt, pe bună dreptate, că nu sunt trataţi în mod egal şi că nu au primit acelaşi drept de a călători fără frontiere. Îmi este ruşine pentru Consiliu că a zăbovit atât de mult timp pentru că nu şi-a onorat angajamentul. (...) Îmi este ruşine pentru guvernul olandez, deoarece guvernul olandez este cel care a fost unul dintre principalele obstacole în acest caz, în mare parte din motive politice, motive de politică internă. Respectarea normelor europene nu este o stradă cu sens unic. Nu poate fi vorba de standarde duble. Aşadar, din această poziţie, aş dori să fac apel la prim-ministrul Rutte să respecte regulile şi să sprijine aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen. În aceste vremuri trebuie să punem unitatea europeană înaintea politicii naţionale", a declarat Sophie in't Veld.

Parlamentul European dezbate astăzi, la iniţiativa Grupului Socialiştilor şi Democraţilor Europeni, tema aderării Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen, dezbatere ce va fi urmată de adoptarea unei rezoluţii la următoarea sesiune plenară, precizează caleaeuropeană.ro.

Parlamentul urmează să solicite ca spaţiul de călătorie fără frontiere să fie extins pentru a include Bulgaria şi România cât mai curând posibil. În cadrul dezbaterii cu Comisia şi Consiliul, se va solicita ca spaţiul Schengen să fie finalizat rapid, prin extinderea la toate statele membre ale UE care doresc să participe. O rezoluţie va fi supusă la vot în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

Parlamentul European nu are nici o putere în procesul de aderare a unui stat membru la Schengen, dar rezoluţiile sale au rolul de declaraţii politice prin care eurodeputaţii pot intensifica presiunile adresate Consiliului UE, instituţia abilitată să decidă asupra extinderii spaţiului de liberă circulaţie.

Tema a căpătat avânt politic după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pentru a afirma că "România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen" şi că va acţiona în acest sens. Aderarea României la Schengen este susţinută şi de către Franţa şi majoritatea ţărilor UE, ultimul stat membru care mai rămâne de convins fiind Olanda.

Susţinută de peste un deceniu de către Comisia Europeană şi Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei şi a Croaţiei la spaţiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul formaţiunii Justiţie şi Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene, reuniune prezidată de către preşedinţia cehă până în decembrie 2022.

În primul său raport privind Starea Spaţiului Schengen, dat publicităţii la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croaţiei şi Bulgariei să devină parte a spaţiului Schengen, "având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite".

Potrivit sursei citate, în iulie 2021, Parlamentul European a adoptat, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă şi 54 abţineri, raportul anual privind funcţionarea spaţiului Schengen în care a susţinut, din nou, că România şi Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spaţiul Schengen, precizând totodată că şi Croaţia îndeplineşte cerinţele tehnice.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

În prezent, spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane şi 26 de state europene. Spaţiul Schengen este format din toate ţările UE, cu excepţia Bulgariei, a României, a Croaţiei, a Ciprului şi a Irlandei. Din acest spaţiu fac parte, de asemenea, patru ţări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, mai scrie caleaeuropeană.ro.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro