Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a introdus noi restricţii asupra relaţiei de apărare dintre Statele Unite şi Canada, printr-o notă clasificată transmisă săptămâna trecută, măsura riscă să amplifice tensiunile dintre Washington şi Ottawa, deja afectate de disputele comerciale şi de declaraţiile repetate ale preşedintelui Donald Trump privind anexarea Canadei, au declarat oficiali familiarizaţi cu directiva pentru The Washington Post.
Oficialii citaţi de publicaţia americană au precizat că nu au putut fi stabilite exact activităţile militare vizate. Unul dintre aceştia a apreciat că directiva va fi percepută de partea canadiană drept o „palmă peste faţă” şi va ridica întrebări privind viitorul colaborării dintre cele două armate. The Washington Post a precizat că nu a avut acces la documentul clasificat.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că Departamentul Apărării urmăreşte ca angajamentele cu Canada să servească obiective concrete de apărare ale SUA şi să contribuie la revitalizarea relaţiei bilaterale. El a adăugat că sunt prioritizate proiectele care consolidează securitatea celor două ţări şi a emisferei comune, sprijinind totodată capacitatea Canadei de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de NATO, conform sursei.
Potrivit lui Parnell, noile măsuri nu vor afecta schimbul de informaţii în domeniul apărării şi nici cooperarea militară desfăşurată prin NATO sau prin Comandamentul de Apărare Aerospaţială din America de Nord (NORAD). Statele Unite şi Canada sunt membre fondatoare ale Alianţei Nord-Atlantice şi îşi coordonează zilnic activităţile la sediul NORAD din Colorado, pentru protejarea spaţiului aerian şi a frontierelor maritime, potrivit publicaţiei.
Cele două state au menţinut relaţii militare strânse timp de decenii, iar forţele canadiene au participat alături de cele americane la operaţiuni militare, inclusiv în Afganistan. Cel puţin 158 de militari canadieni au fost ucişi şi aproximativ 2.000 au fost răniţi în timpul conflictului. Canada face parte şi din alianţa de informaţii Five Eyes, alături de SUA, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă. Un oficial dintr-o ţară membră a declarat că Washingtonul nu a transmis nicio notificare oficială privind modificarea schimbului de informaţii, dar că, în ultimul an, autorităţile americane au distribuit mai puţine informaţii pe mai multe platforme, conform sursei.
Tensiunile s-au accentuat după revenirea lui Trump la Casa Albă. Preşedintele american a criticat cheltuielile Canadei pentru apărare şi relaţiile comerciale bilaterale, dar a insistat şi asupra ideii ca ţara vecină să devină al 51-lea stat american. În mai 2025, premierul canadian Mark Carney i-a transmis lui Trump, la o întâlnire în Biroul Oval, că ţara sa „nu este de vânzare” şi „nu va fi de vânzare niciodată”, potrivit publicaţiei.
Disputa comercială a adăugat presiune asupra relaţiei bilaterale. Administraţia Trump a impus tarife vamale pentru oţelul, aluminiul şi alte produse canadiene, iar Ottawa a răspuns cu măsuri similare şi a încercat să îşi reducă dependenţa de armamentul american. În martie, Carney a anunţat că ţara sa a atins obiectivul NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Alianţa a stabilit ulterior o ţintă mai ambiţioasă, de 5% din PIB până în 2035, conform sursei.
Tensiunile au fost alimentate şi de gesturile simbolice ale administraţiei americane. În august, Trump a emis un ordin executiv prin care a anunţat redenumirea Lacului Ontario în „Lacul America”, demers respins de Carney, care a subliniat că numele lacului va rămâne neschimbat. Tot în august, Hegseth a redistribuit o fotografie cu o adolescentă cadetă militară canadiană şi instructorul acesteia, însoţită de un comentariu considerat batjocoritor de oficialii canadieni. Ministrul canadian al apărării, David McGuinty, a calificat postarea drept nepotrivită şi nedemnă de funcţia ocupată de Hegseth, potrivit publicaţiei.
Şeful Pentagonului a provocat reacţii negative în Canada şi după ce a minimalizat contribuţia aliaţilor americani la luptele din Afganistan, afirmând că doar „unul sau doi” dintre aceştia au participat la confruntările directe. În septembrie, amiralul american Samuel Paparo, şeful Comandamentului Pacific, a fost întrebat de un reporter canadian în ce condiţii ar executa un ordin de atac împotriva Canadei. El a calificat scenariul drept „absolut şi complet absurd” şi a comparat întrebarea cu una despre planurile sale de atac împotriva marţienilor, conform sursei.
Vineri, Trump l-a descris pe Carney drept „foarte amabil”, dar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că Ottawa nu a încheiat un acord comercial în termenii doriţi de Washington. „Din anumite motive, se simt încurajaţi”, a afirmat preşedintele american, adăugând că Statele Unite nu îi mai pot lăsa să se simtă astfel, potrivit publicaţiei.






















































Opinia Cititorului