Statele participante la negocierile Organizaţiei Naţiunilor Unite privind armele autonome au convenit sâmbătă să continue discuţiile pentru elaborarea unor reguli internaţionale până în 2028, fără să stabilească însă dacă viitoarele norme vor avea caracter obligatoriu, compromisul a fost obţinut după negocieri prelungite şi opoziţia Rusiei, dar a stârnit nemulţumirea organizaţiilor pentru drepturile omului, relatează Reuters.
Discuţiile vizează sistemele de armament capabile să identifice şi să atace ţinte cu intervenţie umană redusă sau fără control uman direct, cunoscute şi sub denumirea de „roboţi ucigaşi”, potrivit sursei.
Aproximativ 100 de state au susţinut adoptarea rapidă a unor norme internaţionale obligatorii din punct de vedere juridic. Statele Unite, Rusia şi Israelul, printre principalii producători de armament, s-au opus însă acestei abordări, ceea ce a condus la un acord mai puţin ambiţios, conform publicaţiei.
Reprezentanţii statelor participante la Convenţia privind anumite arme convenţionale s-au reunit la Geneva pe fondul preocupărilor tot mai mari privind utilizarea armelor autonome în conflictele din Ucraina, Sudan şi Orientul Mijlociu. Secretarul general al ONU, papa şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au solicitat anterior adoptarea urgentă a unor reguli ferme şi obligatorii pentru utilizarea acestor tehnologii, potrivit sursei.
Preşedintele reuniunii, diplomatul elveţian Julien Thoeni, a descris compromisul drept o realizare importantă pentru dezarmarea umanitară, după mai bine de zece ani de negocieri, acesta a afirmat că rezultatul demonstrează că diplomaţia multilaterală poate produce progrese concrete chiar şi într-o lume profund divizată, conform publicaţiei.
Discuţiile au fost marcate de dispute privind formularea acordului, iar obiecţiile Rusiei referitoare la regulile de procedură au dus la anularea unor reuniuni oficiale. Un diplomat dintr-un stat care susţine adoptarea unor norme obligatorii a descris rezultatul drept „dezamăgitor, dar care ar fi putut fi mult mai rău”, potrivit sursei.
Organizaţiile pentru drepturile omului avertizează că amânarea adoptării unor reguli obligatorii riscă să permită dezvoltării tehnologice să depăşească ritmul reglementărilor internaţionale. Nicole van Rooijen, directoarea executivă a organizaţiei Stop Killer Robots, a declarat că întârzierea elaborării unui instrument juridic obligatoriu pune în pericol civilii şi umanitatea, conform publicaţiei.
Unii observatori şi foşti oficiali militari consideră că statele ar trebui să ia în calcul continuarea negocierilor în afara actualului cadru ONU. În cadrul Convenţiei, deciziile necesită consensul tuturor celor 128 de state participante, ceea ce permite unui număr redus de ţări să blocheze adoptarea unor restricţii internaţionale asupra armelor autonome, potrivit sursei.






















































Opinia Cititorului