IMM România: PIB +1,1% în 2024, +0,8% în 2025, iar primul semestru din 2026 aduce o contracţie de 0,6%

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică conturează o imagine clară a încetinirii economiei româneşti, potrivit unui comunicat IMM România. După o creştere reală de 1,1% în 2024, Produsul Intern Brut a avansat cu numai 0,8% în 2025, potrivit comunicatului. În primul semestru din 2026 economia a intrat pe teritoriu negativ, PIB-ul fiind cu 0,6% sub nivelul aceleiaşi perioade din 2025, pe seria brută, potrivit comunicatului.

Datele arată nu doar o reducere a ritmului de creştere, ci şi o schimbare importantă a structurii economiei, potrivit comunicatului. Consumul populaţiei îşi pierde din forţă, potrivit comunicatului. Industria traversează o perioadă dificilă, potrivit comunicatului. Investiţiile şi construcţiile au devenit principalii factori care susţin activitatea economică, potrivit comunicatului.

Potrivit datelor definitive ale INS, Produsul Intern Brut al României a fost în 2024 de 1.767,5 miliarde lei, în preţuri curente, potrivit comunicatului. Economia a crescut în termeni reali cu 1,1% faţă de 2023, potrivit comunicatului. Estimarea definitivă majorează astfel ritmul de creştere faţă de varianta semidefinitivă, care indica un avans de 0,9%, potrivit comunicatului.

Structura datelor definitive arată însă diferenţe foarte mari între ramurile economiei, potrivit comunicatului. Construcţiile au avut o contribuţie pozitivă de +1,0 punct procentual, potrivit comunicatului. Activităţile de comerţ, transport, depozitare, hoteluri şi restaurante au contribuit cu +1,1 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Agricultura a avut o contribuţie de -0,8 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Industria a avut o contribuţie de -2,8 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Datele definitive au adus revizuiri substanţiale ale structurii PIB, inclusiv ca urmare a îmbunătăţirilor metodologice şi a revizuirii seriilor statistice, potrivit comunicatului.

Din perspectiva utilizării PIB, consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să reprezinte un factor important de creştere, cu o contribuţie de +3,1 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Formarea brută de capital fix a avut o contribuţie negativă de -1,9 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Exportul net a redus creşterea PIB cu aproximativ 3 puncte procentuale, potrivit comunicatului.

Produsul Intern Brut al României a fost în 2025 de 1.929,93 miliarde lei, în preţuri curente, potrivit comunicatului. Creşterea reală a fost de numai 0,8% faţă de 2024, potrivit comunicatului. Estimarea a fost revizuită uşor în sus faţă de varianta provizorie, care indica o creştere de 0,7%, potrivit comunicatului. Valoarea nominală a PIB a fost majorată cu aproximativ 0,7%, potrivit comunicatului. Creşterea din 2025 a devenit însă mult mai concentrată, potrivit comunicatului.

Construcţiile au contribuit cu +0,7 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Volumul activităţii acestui sector a crescut cu 6,9%, potrivit comunicatului. Informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu +0,3 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Agricultura a contribuit cu +0,2 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Industria nu a contribuit la creşterea PIB, volumul activităţii fiind practic stagnant, la 99,9% faţă de anul anterior, potrivit comunicatului. Comerţul, transporturile şi HoReCa au avut o contribuţie negativă de -0,1 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Activităţile profesionale, ştiinţifice, tehnice şi serviciile administrative au redus PIB cu 0,3 puncte procentuale, potrivit comunicatului.

Datele din 2025 indică şi o schimbare relevantă pentru modelul de creştere economică, potrivit comunicatului. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a avut o contribuţie de doar +0,3 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Formarea brută de capital fix a contribuit cu +0,9 puncte procentuale la creşterea PIB, potrivit comunicatului. Exportul net de bunuri şi servicii a avut o contribuţie negativă, de -0,4 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Prin urmare, după o perioadă în care consumul a reprezentat unul dintre principalii factori de creştere, datele arată o economie tot mai dependentă de investiţii, construcţii şi absorbţia fondurilor destinate dezvoltării, potrivit comunicatului.

Tendinţa de încetinire devine şi mai evidentă în prima jumătate a anului 2026, potrivit comunicatului. Conform datelor provizorii, în trimestrul II 2026 PIB-ul a stagnat faţă de trimestrul I, pe seria ajustată sezonier, potrivit comunicatului. Comparativ cu trimestrul II 2025, economia a scăzut cu 0,2% pe seria brută şi cu 1,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit comunicatului. Pe seria brută, PIB-ul trimestrului II a fost estimat la aproximativ 501,1 miliarde lei, potrivit comunicatului.

În perioada ianuarie-iunie 2026, PIB-ul României a scăzut cu 0,6% pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu primul semestru din 2025, potrivit comunicatului. Faţă de prima variantă provizorie, INS a revizuit în sus cu 0,2 puncte procentuale dinamica PIB, potrivit comunicatului. Acest lucru nu modifică imaginea generală: economia rămâne în contracţie, potrivit comunicatului.

Structura PIB pentru primul semestru din 2026 accentuează divergenţele dintre sectoare, potrivit comunicatului. Industria a avut o contribuţie de aproximativ -0,6 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Comerţul, transporturile, depozitarea, hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de -0,9 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Informaţiile şi comunicaţiile au avut, de asemenea, o contribuţie negativă, potrivit comunicatului. Construcţiile reprezintă unul dintre principalele motoare pozitive, cu o contribuţie de +1,2 puncte procentuale şi cu un volum al activităţii cu peste 15% mai mare faţă de perioada de referinţă, potrivit comunicatului.

Diferenţa este şi mai evidentă din perspectiva cererii, potrivit comunicatului. Contribuţia consumului final al gospodăriilor populaţiei este negativă, de -1,9 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Contribuţia formării brute de capital fix a fost revizuită la +4,3 puncte procentuale, potrivit comunicatului. Economia românească pare astfel să se mute de la un model susţinut în mare măsură de consum către unul în care investiţiile, infrastructura şi construcţiile trebuie să compenseze slăbirea cererii interne, potrivit comunicatului. Numai că economia, ca orice mecanism construit de oameni, nu funcţionează la nesfârşit dacă jumătate dintre rotiţe trag în sens opus, potrivit comunicatului.

Florin Jianu, Preşedinte al IMM România, a declarat că datele pentru 2024, 2025 şi prima jumătate a anului 2026 trebuie privite împreună, potrivit comunicatului. El a arătat că s-a trecut de la o creştere economică de 1,1% în 2024 la numai 0,8% în 2025, iar în primul semestru din 2026 economia a intrat în contracţie, potrivit comunicatului. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, această evoluţie se vede direct în reducerea consumului, scăderea comenzilor şi creşterea presiunii asupra lichidităţii, potrivit comunicatului. În acelaşi timp, datele arată foarte clar rolul investiţiilor şi al construcţiilor în susţinerea economiei, potrivit comunicatului. România trebuie să accelereze investiţiile publice şi private, absorbţia fondurilor europene şi implementarea proiectelor din PNRR, dar şi să ofere mediului de afaceri stabilitate fiscală şi predictibilitate, potrivit comunicatului. Nu putem relansa economia prin noi poveri asupra companiilor care deja se confruntă cu o cerere în scădere, potrivit comunicatului. Avem nevoie de politici care să stimuleze producţia, investiţiile şi competitivitatea IMM-urilor, potrivit comunicatului.

IMM România atrage atenţia că succesiunea datelor pentru ultimii trei ani relevă o vulnerabilitate structurală a economiei, potrivit comunicatului. În 2024, economia a crescut cu 1,1%, potrivit comunicatului. În 2025, ritmul s-a redus la 0,8%, potrivit comunicatului. În primul semestru din 2026, PIB-ul a trecut la -0,6%, potrivit comunicatului. În acelaşi timp, industria a pierdut teren, consumul populaţiei s-a deteriorat, iar comerţul şi serviciile destinate consumatorilor şi întreprinderilor au început să resimtă tot mai puternic reducerea cererii, potrivit comunicatului.

IMM România consideră că perioada următoare trebuie să aibă ca priorităţi accelerarea investiţiilor, utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile, stimularea producţiei interne, susţinerea exporturilor şi internaţionalizării IMM-urilor, digitalizarea, accesul la finanţare şi menţinerea unui cadru fiscal predictibil, potrivit comunicatului.

Investiţiile reprezintă în prezent unul dintre puţinii factori care compensează slăbirea consumului şi a unor sectoare productive, potrivit comunicatului. Menţinerea acestui motor presupune însă continuitatea proiectelor de infrastructură, mobilizarea capitalului privat şi evitarea unor măsuri fiscale care ar reduce suplimentar capacitatea companiilor de a investi, potrivit comunicatului.