Industria europeană de apărare şi-a accelerat expansiunea după invazia Rusiei în Ucraina

Sectorul privat de apărare al Europei a crescut cu aproape 14% în 2024, până la o cifră de afaceri de peste 183 de miliarde de dolari, iar numărul de angajaţi direcţi a ajuns la un maxim istoric de peste 630.000 de persoane, conform ultimului raport al Asociaţiei Industriei Aerospaţiale, de Securitate şi Apărare din Europa (ASD), care reprezintă peste 4.000 de companii de pe continent, potrivit Euronews, de la care transmitem cele ce urmează.

Avansul puternic al industriei de apărare este corelat cu creşterea accelerată a cheltuielilor militare europene după invazia Rusiei în Ucraina. Din 2021 până în 2024, bugetele cumulate de apărare ale statelor membre UE au urcat de la 218 miliarde la 343 de miliarde de euro pe an (aproape 400 de miliarde de dolari), iar marile puteri militare ale continentului şi-au asumat continuarea investiţiilor. Deşi este încă departe de nivelul Statelor Unite, cu un buget apropiat de un trilion de dolari, Europa depăşeşte deja Rusia (sub 150 de miliarde de dolari în 2024) şi se apropie de nivelul estimat al Chinei, în pofida lipsei de transparenţă a Beijingului.

Polonia este statul cu cea mai spectaculoasă creştere a bugetului militar: de la 15 miliarde de euro în 2022 la aproape 32 de miliarde în 2023 şi circa 35 de miliarde în 2024, echivalentul a peste 4,12% din PIB, ceea ce o plasează ca aliatul NATO cu cele mai mari cheltuieli de apărare raportate la PIB. Varsovia foloseşte, în paralel, instrumente europene de finanţare: prin programul SAFE, parte a iniţiativei ReArm Europe, Polonia a accesat împrumuturi de aproximativ 44 de miliarde de euro pentru noi investiţii în armată şi industria de apărare, în timp ce România se află pe locul al doilea, cu aproape 17 miliarde de euro.

Cu peste 216.000 de militari activi şi un amplu program de modernizare derulat după 2022 - care include achiziţia a peste o mie de tancuri sud-coreene K2, sisteme HIMARS şi PATRIOT, precum şi numeroase aeronave de luptă - Polonia îşi menţine obiectivul de a atinge 5% din PIB pentru apărare în 2026. Totodată, ţara a devenit un nod operaţional central pentru NATO, fiind în prim-planul noii misiuni „Eastern Sentry”, lansată în septembrie 2025 după intrarea unor drone ruseşti în spaţiul său aerian.

Germania rivalizează cu Polonia pentru statutul de cea mai puternică armată convenţională europeană. Cancelarul Friedrich Merz a anunţat transformarea Bundeswehr în „cea mai puternică armată convenţională din Europa”, Berlinul având deja cel mai mare buget de apărare de pe continent şi al patrulea la nivel global - puţin peste 75 de miliarde de euro în 2024, depăşit doar de SUA, China şi Rusia. Deşi raportul cheltuieli/PIB este sub cel al Poloniei, Germania vizează 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, echivalentul a aproape 200 de miliarde de dolari, concomitent cu relansarea prezenţei militare externe (misiunea permanentă din Lituania) şi cu planificarea logisticii pentru tranzitul a până la 800.000 de soldaţi NATO către flancul estic, în cazul unui conflict cu Rusia.

Franţa, care aloca deja circa 2% din PIB pentru apărare înainte de 2022, a anunţat intenţia de a urca spre 3-3,5% din PIB „în următorii câţiva ani”. Parisul îşi reorientează capacităţile militare către estul Europei - inclusiv prin întărirea Grupului de Luptă NATO din România şi a prezenţei în Estonia - şi rămâne un furnizor important de armament pentru Ucraina, după acordul recent care prevede livrarea a 100 de avioane Rafale în următorii zece ani. În paralel, Franţa pregăteşte o rundă masivă de investiţii în forţa sa nucleară: peste 60 de miliarde de dolari sunt destinate modernizării armelor, noilor submarine purtătoare de rachete şi componentelor navale şi aeriene ale descurajării.

Regatul Unit şi-a majorat la rândul său cheltuielile militare cu peste 30% între anul financiar 2021/22 şi 2024/25, la aproximativ 60,2 miliarde de lire sterline, concentrându-se pe reîntregirea stocurilor de armament şi muniţie, extinderea capacităţii de producţie de submarine şi dezvoltarea tehnologiilor de vârf (dronă, inteligenţă artificială, reţele digitale de ţintire). În paralel, Londra a consolidat cooperarea cu aliaţii nordici şi din Europa de Nord, inclusiv printr-un acord „unic” cu Norvegia pentru o flotă comună anti-submarin şi prin angajamentul de a furniza Ucrainei ajutor militar de cel puţin 3 miliarde de lire pe an până în 2031.

Pe flancul estic, vulnerabilitatea statelor învecinate cu Rusia rămâne una dintre preocupările centrale ale NATO şi ale UE. Finlanda şi Suedia au aderat la Alianţă în 2023, respectiv 2024, iar statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - şi-au crescut cheltuielile de apărare spre 3% din PIB şi construiesc „Linia de Protecţie Baltică”, o reţea de fortificaţii, obstacole antiblindaj şi sisteme de supraveghere la frontierele cu Rusia şi Belarus.

În paralel, mai multe ţări europene revin la instrumentul serviciului militar obligatoriu sau îl extind, în special în nordul şi estul continentului, în timp ce altele - precum Germania şi Franţa - caută formule hibride de creştere a numărului de militari activi şi rezervişti, fără reintroducerea unui serviciu obligatoriu clasic.

În aceste condiţii, raportul subliniază că, departe de a descuraja Europa, agresiunea Rusiei a accelerat integrarea şi reînarmarea continentului: două noi state au intrat în NATO, cheltuielile de apărare ale UE au crescut cu peste 30% în mai puţin de patru ani, iar industria de apărare a intrat într-o fază de expansiune care reconfigurează atât capacităţile militare, cât şi structura economică a blocului european.