INS: Aproape 2,94 milioane de copii şi elevi au urmat cursurile în anul şcolar 2025-2026

Aproape 2,94 milioane de copii şi elevi au urmat cursurile organizate în unităţile de învăţământ preuniversitar din România în anul şcolar 2025-2026, activitatea educaţională şi de instruire fiind asigurată de 219.900 de cadre didactice, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei.

Din totalul populaţiei şcolare, de 2.937.800 copii şi elevi, 49,8% erau copii şi elevi de sex masculin, iar 73,6% studiau în unităţile de învăţământ din mediul urban, conform datelor INS. În unităţile din mediul rural îşi desfăşurau activitatea 34,1% dintre cadrele didactice care profesau la nivel naţional, potrivit statisticilor INS. Puţin peste jumătate dintre cadrele didactice, respectiv 50,2%, aveau vârste cuprinse între 40 şi 54 de ani, arată datele INS.

Raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 14 copii şi elevi la un cadru didactic, potrivit datelor INS.

În profil teritorial, cei mai mulţi copii şi elevi erau înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar din regiunea Nord-Est, respectiv 588.500 de persoane, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 556.100 de persoane, conform statisticilor INS. Regiunea Bucureşti-Ilfov avea şi cea mai mare pondere a personalului didactic care îşi desfăşura activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar din mediul urban, de 91,8%, potrivit datelor INS. În regiunea Vest, această pondere era de 70,4%, în timp ce cea mai mare pondere a personalului didactic din mediul rural se înregistra în regiunea Sud-Muntenia, arată datele statistice.

Învăţământul primar şi gimnazial concentra 45% din totalul copiilor şi elevilor înscrişi în sistemul preuniversitar, în timp ce învăţământul liceal reprezenta 17,9%, iar educaţia timpurie, respectiv nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, 15,7%, potrivit datelor INS.

Majoritatea copiilor şi elevilor, respectiv 94,4%, erau înscrişi în unităţi de învăţământ publice, iar 5,6% în unităţi private, conform statisticilor INS.

Potrivit datelor INS, în anul şcolar 2025-2026, majoritatea copiilor urmează o formă de pregătire, în sistemul public sau în cel privat.

Astfel, reţeaua învăţământului preşcolar cuprindea 1.130 de grădiniţe independente şi 9.096 de secţii preşcolare care funcţionau în cadrul unor unităţi de învăţământ cu mai multe niveluri, potrivit datelor INS. În acestea erau înscrişi 512.400 de copii, dintre care 51,5% erau băieţi, conform statisticilor INS.

Aproape jumătate dintre copii (49,0%) erau înscrişi în grădiniţe cu program normal, iar 50,6% frecventau grădiniţe cu program prelungit, arată datele INS. Grădiniţele cu program săptămânal şi cele de învăţământ special cuprindeau, împreună, 0,4% din totalul copiilor, potrivit statisticilor INS.

Totodată, din totalul copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar, 58% frecventau grădiniţe din mediul urban, iar cei mai mulţi copii (91,4%) erau înscrişi în unităţi aparţinând sectorului public, conform datelor INS. Activitatea educaţională s-a desfăşurat în 29.000 de săli de clasă, potrivit statisticilor INS.

Datele statistice arată că grădiniţele dispuneau de 39.100 de echipamente IT, dintre care 34.800 (89,1%) erau utilizate în procesul educaţional, conform datelor INS. Totodată, 8.153 de grădiniţe şi secţii preşcolare beneficiau de conexiune la Internet, potrivit statisticilor INS.

În ceea ce priveşte învăţământul primar şi gimnazial de masă, acesta cuprindea 1,5656 milioane de elevi, potrivit datelor INS. Majoritatea, respectiv 93,7%, studiau în limba română, în timp ce 5,3% aveau limba maghiară ca limbă de predare şi 0,8% limba germană, conform statisticilor INS. Restul de 0,2% studiau în alte limbi: sârbă, ucraineană, slovacă, cehă, croată, engleză, turcă, rromanes sau italiană, arată datele INS.

"În învăţământul primar de masă, 894.600 de elevi, reprezentând 99,9% din total, studiau o primă limbă modernă, cu precădere engleza sau franceza. Dintre aceştia, 18.200, respectiv 2%, studiau şi o a doua limbă modernă. În învăţământul gimnazial de masă, 94,1% dintre elevi studiau două limbi moderne. Ponderea era mai ridicată în mediul urban, unde ajungea la 95,1%. La nivel naţional, 0,5% dintre elevii de gimnaziu studiau şi o a treia limbă modernă", se arată în comunicatul INS.

În anul şcolar 2025-2026, învăţământul primar şi gimnazial de masă s-a desfăşurat în 3.710 unităţi de învăţământ independente, dintre care 3.573 aparţineau sectorului public, precum şi în 4.607 secţii care funcţionau în cadrul unor unităţi de învăţământ cu mai multe niveluri, potrivit datelor INS.

Reţeaua învăţământului liceal a fost formată din 1.455 unităţi independente (licee şi alte unităţi care au şcolarizat acest nivel de învăţământ - grupuri şcolare), conform statisticilor INS. Populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul liceal, la începutul anului şcolar 2025-2026, a fost de 631.500 elevi, potrivit datelor INS.

Cele mai mari ponderi se regăseau la profilul real, de 26,6%, profilul uman, de 23,1%, profilul tehnic, de 17,1%, şi profilul servicii, de 16,5%, conform datelor statistice. Pe filiere educaţionale, cele mai mari ponderi ale personalului didactic s-au înregistrat în filiera tehnologică (43%) şi în filiera teoretică (42%), potrivit INS.

Proporţia elevelor în învăţământul liceal a fost de 51,3%, arată datele INS. Fetele au înregistrat ponderi mai ridicate în cadrul filierei vocaţionale, îndeosebi la liceele pedagogice (91,8%) şi la liceele artistice (71,5%), conform statisticilor INS.

"Din totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal, aproape toţi, respectiv 631.300 elevi, au studiat o limbă modernă. Dintre aceştia, 625.700 elevi (99,1%) au studiat şi o a doua limbă modernă. Principalele limbi moderne studiate ca primă limbă modernă au fost engleza şi franceza, acestea cumulând 98,3% din total", arată INS.

Baza materială a învăţământului liceal a fost cea mai diversificată din întregul sistem preuniversitar, potrivit datelor INS. La începutul anului şcolar, aceasta cuprindea 37.433 săli de clasă şi cabinete şcolare, 7.754 laboratoare şcolare, 1.416 săli de gimnastică, 3.146 ateliere şcolare, 1.575 terenuri sportive amenajate şi 11 bazine de înot, conform statisticilor INS.

Nu în ultimul rând, numărul total al elevilor înscrişi în învăţământul profesional şi postliceal, la începutul anului şcolar 2025-2026, a fost de 171.800, potrivit datelor INS. În învăţământul profesional predominau băieţii, cu 63,2% din total, în timp ce în învăţământul postliceal ponderea fetelor era de 65,2%, conform statisticilor INS.

Din punctul de vedere al distribuţiei pe vârste, în învăţământul profesional, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în rândul elevilor de 17 ani (31,0%), 16 ani (30,4%) şi 15 ani (20,7%), arată datele INS.

În învăţământul postliceal au fost înscrişi 78.100 elevi, acest nivel educaţional fiind însă cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare, potrivit datelor INS.