LIVE TEXT: FORUMUL INVESTITORILOR - 2026: Provocările şi oportunităţile anului

Actualizare - Radu Puiu, XTB: Există o decuplare între economia reală şi pieţele de capital la nivel internaţional

Există o decuplare între economia reală şi evoluţia pieţelor de capital la nivel internaţional, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB.

”Dacă ne uităm la ce spune teoria clasică economică, observăm că lucrurile s-au schimbat cumva, pentru că, potrivit teoriei, pieţele de capital, indicii, reprezintă un barometru, un indicator al stării economiei. Iar în momentul de faţă vedem că această situaţie este pusă sub semnul întrebării”, a spus Radu Puiu.

Analistul XTB a adăugat: ”Pe de o parte, în Statele Unite ale Americii, lucrurile nu sunt atât de grave la nivelul economiei reale, pentru că există marile companii de tehnologie, care în momentul de faţă reprezintă aproximativ 40% din indicele S&P 500. Iar acest entuziasm legat de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea inteligenţei artificiale reuşeşte să alimenteze economia. De asemenea, nivelul concedierilor de pe piaţa muncii nu a fost atât de alarmant pe cât se aştepta, ceea ce creează un oarecare spaţiu de manevră. Totuşi, dacă ne uităm la situaţia din Europa şi, mai ales, la situaţia din România, lucrurile sunt destul de diferite, pentru că, în continuare, spre deosebire de Statele Unite ale Americii, Europa este afectată de anumite riscuri, printre cele mai importante fiind riscul energetic, având în vedere faptul că este foarte dependentă de importuri”.

(A.I.)

---

Actualizare - Dan Dascăl, BT Asset Management: „Nu am motive să fiu pesimist pentru restul anului”

Nu există motive de pesimism pe piaţa investiţiilor, consideră Dan Dascăl, directorul general al BT Asset Management, care a menţionat: "Ştim unde suntem, observăm peste tot că eventualele şocuri legate de războiul din Golf sunt absorbite foarte uşor de pieţe. Gradul de neîncredere al investitorilor în burse nu a suferit modificări majore după începerea războiului din Iran. Evident că ne dorim să oferim clienţilor noştri mai multe produse şi credem că, într-un orizont de timp mediu spre lung, toate tipurile de investiţii vor deveni interesante”.

(E.O.)

---

Actualizare - Radu Constantin, Hidroelectrica: "Încă suntem într-o fază în care facem istorie”

La trei ani de la listare, Hidroelectrica încă este într-o fază în care face istorie, subliniază Radu Constantin, Chief Administrative Officer în cadrul Hidroelectrica, precizând: "Hidroelectrica şi-a luat unele angajamente şi ceea ce a construit zilnic în companie nu înseamnă altceva decât să livreze ceea ce a promis tuturor celor care au încredere în noi.

Ne apropiem de 100% din punct de vedere al randamentelor. Am pornit de la o valoare a acţiunii de 104 lei şi de la o capitalizare a companiei de 47 miliarde lei, în iulie 2023, şi am ajuns la peste 180 de lei/acţiune şi la mai bine de 80 miliarde lei - capitalizare. Acest lucru ne obligă să avem un plan de management foarte bine ancorat în realităţile pieţei de energie, unde cuvântul de ordine este «investiţiile», pentru că acestea joacă un rol deosebit de important”.

În ultimii trei ani, Hidroelectrica a semnat contracte de retehnologizare şi modernizare de circa 3 miliarde lei, a mai anunţat sursa citată, apreciind că, pentru acest an, compania are bugetate circa 1,5 miliarde lei pentru investiţii în retehnologizare, modernizare şi menţinerea hidroagregatelor la nivelul maxim de disponibilitate.

(E.O.)

---

Actualizare - Horia Braun Erdei, Erste Asset Management: ”Piaţa din România încă este destul de mult ancorată în clasele de active tradiţionale”

”Piaţa din România încă este destul de mult ancorată în clasele de active tradiţionale, acţiunile de la BVB, şi obligaţiunile care din ce în ce mai mult sunt concentrate în zona de emitenţi statali, deci doar statul român este practic prezent în piaţă”, spune Horia Braun Erdei, Directorul General al Erste Asset Management, menţionând: ”Mai sunt emisiuni de obligaţiuni corporative, dar destul de rare şi cu o lichiditate extrem de precară. Cred că este loc pe toate palierele. Zona de investiţii în pieţe private, nu doar în pieţe publice, este un domeniu care ne-am dori să se dezvolte şi în România. Este important să existe, de exemplu, şi o piaţă de private equity care să ofere, la sfârşitul ciclului de investiţii, marfă nouă, de calitate, care să vină la bursă”.

(V.R.)

---

Actualizare - Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars România: "Investitorii sunt deschişi către tranzacţii mari în Europa Centrală şi de Est”

Piaţa de achiziţii şi fuziuni din Europa Centrală şi de Est are o evoluţie foarte bună, lucru reflectat şi de puterea investitorilor, dar şi de valoarea tranzacţiilor efectuate, investitorii fiind deschişi către tranzacţii mari, a afirmat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars România.

Răzvan Butucaru a precizat: "Dacă ne gândim la investitori, cam 43% din aceştia provin acum din afara Europei Centrale şi de Est, raportat la numărul total de tranzacţii. Iar ca valoare, procentul este un pic mai ridicat, peste jumătate în anul 2025, respectiv 54%; acum doi ani a fost chiar mai mult, de 60%. Asta înseamnă că, practic, avem în evoluţie un număr relativ constant al tranzacţiilor, dar o valoare crescută a acestora în 2025 faţă de 2024. Cei mai activi investitori sunt investitorii germani. Dacă ne uităm la numărul de tranzacţii, aproximativ 16% din tranzacţiile din regiune sunt făcute de către investitorii germani, urmaţi de investitorii americani cu 13% şi cei din Marea Britanie. Evident, mai sunt şi investitori din Franţa, Suedia, Italia, care completează clasamentul celor mai activi investitori. Ca valoare, în schimb, în 2025, cei mai mari investitori au fost cei americani. Avem o valoare estimată de peste 10 miliarde de euro provenind de la investitori americani, care au investit foarte mult în Europa Centrală şi de Est şi în acest an. Investitorii germani sunt la mare distanţă de aceştia, cu 2 miliarde euro. De fapt, comportamentul investitorilor germani cam aşa a fost în ultimii ani: un număr mare de tranzacţii, dar de valori mai mici. Cumva face sens, având în vedere şi modul în care se arată economia Germaniei. România este bine plasată în tot acest peisaj. Interesul pentru România a ocupat un loc constant, respectiv locul trei în preferinţa investitorilor, la ceva distanţă faţă de Polonia şi Austria. Dar promiţător este faptul că avem şi tranzacţii de valori foarte mari şi, la fel, un număr constant de la o perioadă la alta, uşor influenţat de contextul general în care ne aflăm. Relevant este, cred, şi comportamentul investitorilor care sunt deschişi către tranzacţii mari în Europa Centrală şi de Est; au fost an de an tranzacţii de peste 1 miliard euro. În România am avut vânzarea Regina Maria de către un fond către o reţea similară din Finlanda. De asemenea, avem potenţial în a creşte şi a genera tranzacţii, atât ca număr, cât şi ca valoare, care să conteze pentru investitori şi, într-un final, cred că este cazul şi pentru piaţa de capital”.

Potrivit reprezentantului companiei Forvis Mazars România, sectoarele preferate de investitorii din fuziuni şi achiziţii sunt tehnologia, industria, energia şi utilităţile.

Răzvan Butucaru a arătat: "Sectorul tehnologiei se află pe primul loc, se află constant în preferinţa investitorilor, cam 15% din totalul tranzacţiilor fiind în acest sector. Relevant ar fi, de exemplu, faptul că investitorii americani au peste 40% din investiţiile lor din Europa Centrală şi de Est în sectorul tehnologiei. Urmează, ca număr de tranzacţii, sectorul industrial, dar la un număr cam la jumătatea celui din tehnologie. Cele două sectoare au avut o evoluţie relativ constantă şi s-au pus în competiţie una pe cealaltă; au fost situaţii când au fost multe tranzacţii în zona sectorului industrial. Urmează apoi sectorul energiei şi utilităţilor, foarte apreciat în Europa Centrală şi de Est, mai ales în ceea ce priveşte energia verde. Iar ca valoare a tranzacţiilor, pe primul loc au fost sectoarele farma şi medical; aici am avut tranzacţii foarte mari, cum am spus, dar şi sectorul serviciilor financiare. Ca tendinţă, ce putem observa când vorbim de sectoare, ar fi faptul că vedem o dezvoltare sau un interes pentru sectoarele industriale care ţin de tranziţia la energia verde sau la sustenabilitate. Respectiv, vorbim despre industria de packaging (ambalaje ecologice) sau de industria încărcătoarelor electrice. Sunt industrii pe care le observăm că se dezvoltă în direcţia în care merge şi piaţa. De asemenea, vorbim despre o ramură de companii care produc atât pentru industria militară, cât şi pentru industria civilă. Sunt investiţii şi probabil vom începe în anii următori să vedem în aceste sectoare investiţii care să susţină direcţia formată la nivel general în Europa”.

Domnia sa a menţionat că în ţara noastră sunt tranzacţii mari în zona tehnologiei, făcute tot de către investitorii americani, în sectoarele farma şi medical care cunosc o expansiune destul de accelerată şi o consolidare a pieţei, şi în sectorul energiei şi utilităţilor, care este foarte activ.

(G.M.)

---

Actualizare - Mihai Purcărea, BRD Asset Management: Diferenţa dintre capitalul investit în România şi cel investit în ţările europene este foarte mare; sunt optimist pe termen lung

Diferenţa dintre capitalul investit în România prin fondurile mutuale şi cel investit în ţările europene este foarte mare, ceea ce arată că există un potenţial semnificativ de creştere în ţara noastră, spune Mihai Purcărea, Directorul General al BRD Asset Management.

”Cu toate creşterile pe care le-am avut în ultimii ani, vorbim de 1,2 milioane de investitori (n.r. în fondurile deschise de investiţii), în vreme ce o ţară ca Cehia, care are mai puţin de jumătate din locuitorii României, are peste două milioane. Din punctul de vedere al activelor, fondurile deschise de investiţii au o pondere în PIB de puţin peste 2%, în vreme ce Ungaria este la circa 18%, iar în Polonia ponderea este în jur de 10%. Între noi şi următori ar fi o diferenţă de cel puţin 5X ca active în PIB. Nu mai spun de ţările dezvoltate; media Uniunii Europene, conform ultimului raport EFAMA, este la 118%. Diferenţa dintre capitalul care este investit în România şi capitalul care este investit în ţările europene este atât de mare, încât nu am cum să nu fiu optimist pe termen mediu şi lung”, a spus Mihai Purcărea.

Pe de altă parte, Directorul General al BRD Asset Management atrage atenţia că dacă nu vor apărea listări de noi companii la Bursa de Valori Bucureşti, cel mai probabil banii acumulaţi în fondurile de investiţii vor căuta oportunităţi în exteriorul României.

(A.I.)

---

Actualizare - Călin Adrian Meteş, Franklin Templeton: ”Interesul investitorilor se mută dinspre dividend spre creştere”

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) traversează un moment extraordinar de bun, cel mai bun din istoria sa, este de părere Călin Adrian Meteş, CFA, Portfolio Manager, Franklin Templeton International Services, Sucursala Bucureşti, care menţionează: ”Vedem că, dacă până nu demult, foarte multă lume privea BVB ca pe o bursă eminamente de dividende, adică se uita la randamentul dividendelor - şi erau nişte randamente ale dividendelor foarte mari -, în ultimii ani, odată cu această creştere foarte mare a cotaţiilor bursiere, interesul investitorilor se mută un pic dinspre partea eminamente doar de dividend spre cea de creştere. Din acest punct de vedere, evaluările, multiplii de evaluare la care se tranzacţionează companiile sunt mult mai mari, aspect care ar trebui să încurajeze şi încurajează antreprenorii români să-şi listeze companiile la bursă. Mult timp am auzit de reticenţa multor companii româneşti de a se lista la bursă din cauza evaluării scăzute, lucru care astăzi nu mai este valabil”.

(A.V.)

---

Actualizare - Marius Adrian Moldovan, preşedinte executiv al Transilvania Investments: "Bursa de Valori Bucureşti se dovedeşe a fi foarte rezilientă şi performantă”

Bursa de Valori Bucureşti a dovedit în ultimii ani că este rezilientă şi performantă, a spus Marius Adrian Moldovan, preşedintele executiv al Transilvania Investments (fostul SIF 3).

Marius Adrian Moldovan a precizat: „Bursa de Valori Bucureşti traversează o epocă de aur, ca să zic aşa, fără reminiscenţele anterioare ale termenului. Cred că ultimii doi-trei ani au fost foarte buni, cu atât mai mult prezentul în contextul unei perioade de turbulenţe, atât politice locale, cât şi geopolitice. Bursa locală se dovedeşte a fi foarte rezilientă şi performantă. Noi, ca şi fond de investiţii local care investim în universul investiţional local - acţiuni, obligaţiuni locale - bineînţeles că am beneficiat din plin de acest context pozitiv din ultimii ani. Acum, ca şi direcţii pe viitor, suntem şi rămânem investiţi pe plan local. Sigur că pe termen scurt aş spune că avem o abordare prudentă. Deci suntem prudenţi, uşor rezervaţi cu privire la perspectivele pe termen scurt, având în vedere şi evoluţia recentă foarte pozitivă, dar pe termen mediu şi lung suntem optimişti cu privire la perspectivele de evoluţie viitoare ale companiilor listate”.

În ceea ce priveşte strategia investiţională, preşedintele executiv al Transilvania Investments a spus că fondul de investiţii vizează creşterea valorii unitare a activului net cu 6% pe an şi reducerea discountului cu 7% în fiecare an.

Marius Adrian Moldovan a spus: „În prezent avem un discount de aproximativ 50%. Credem că acest discount nu este foarte justificat, dar este un discount care se regăseşte în universul nostru de fonduri de investiţii locale. Mă refer în primul rând la fostele SIF-uri, cum încă suntem cunoscuţi. Deci investim, expunerile noastre sunt pe sistemul financiar-bancar, pe real estate, turism şi energie, sectoare care, bineînţeles, au performat foarte bine în ultima perioadă. Acuma, decuplarea de care discutaţi şi aţi manifestat-o, că BVB este decuplată faţă cumva faţă de ceea ce se întâmplă, poate fi un reper, eu zic aşa, dar având în vedere capitalizarea bursei raportată la PIB-ul local, nu aş spune că bursa este foarte reprezentativă în acest moment faţă de economie. Mai ales că indicele BET nu este foarte diversificat şi putem avea o percepţie greşită”.

Domnia sa a mai spus că şi-ar dori ca fondul de investiţii pe care îl reprezintă să aibă o pondere mai mare în sectorul IT, deoarece sunt foarte multe companii româneşti performante în acest sector şi puţine dintre ele au făcut pasul către piaţa reglementată, în special pe segmentul AeRO.

Marius Adrian Moldovan a mai arătat: „Partea aceasta de finanţare early stage, din păcate, este încă foarte subţire pe plan local, cu tot programul PNRR de 400 de milioane de euro şi cu cele, nu ştiu, 20 de fonduri care ar fi trebuit lansate ca să acceseze aceşti bani. Încă există un deficit major de finanţare în zona aceasta de venture capital şi private equity, lucru care se vede cumva în pipeline-ul de companii care ajung la bursă. Neavând această bază de investitori foarte largă, cu capital accesibil, este foarte greu pentru firme să se dezvolte din resurse proprii şi să facă pasul următor natural către bursă. Deci, lipseşte această verigă de creştere”.

(G.M.)

---

Actualizare - Gerke Witteveen, NN Pensii: ”Sistemul de pensii private a devenit relevant la nivelul economiei naţionale”

Dacă ne uităm la sistemul de pensii private şi la modul în care a crescut, acesta a devenit cu adevărat relevant la nivelul economiei naţionale, spune Gerke Witteveen, Directorul General al NN Pensii, menţionând: ”Dacă luăm în calcul întregul sistem, activele fondurilor de pensii private au ajuns la 11% din PIB, ceea ce înseamnă că reprezintă o parte importantă a ecosistemului economic românesc”.

Reprezentantul NN Pensii aduce în atenţie Legea privind plăţile pensiilor private (nr. 2/2026), subliniind: ”Acesta este pasul care completează legislaţia din domeniu. Introducerea acestei legi a plăţilor era prevăzută de mult timp. A fost publicată în luna ianuarie şi va intra în vigoare anul viitor, în ianuarie, aşa că acum suntem în faza de pregătire. Legea, aşa cum este publicată, oferă o bază foarte solidă - duce sistemul de pensii la finalizarea sa, în sensul că se concentrează cu adevărat pe faptul că persoanele au o pensie, adică un venit regulat după pensionare. Că va fi vorba despre pensii pe opt ani sau pensii pe viaţă, este un mare pas înainte pentru sistem. Mai sunt, însă, multe detalii de pus la punct, există o mulţime de legislaţii secundare şi norme care vor trebui publicate de ASF pentru a vedea cum va funcţiona legea în practică”.

Gerke Witteveen explică: ”Ce înseamnă această lege pentru participanţi? Înseamnă că aceştia vor avea, pentru o perioadă mai lungă, un venit stabil pe lângă pensiile din Pilonul 1. În prezent, pentru fiecare zece persoane din România care lucrează şi plătesc contribuţii sociale, există între opt şi nouă pensionari. Deci, ajungem în etapa în care pentru fiecare persoană care lucrează există un pensionar.

Luând în calcul tendinţele demografice, vom ajunge la un echilibru nefericit în următorii cinci până la zece ani - tot mai puţini oameni care lucrează vor trebui să ofere pensii pentru tot mai mulţi pensionari din Pilonul 1, care este un sistem de tip «pay-as-you-go» fără economii. Aşadar, Pilonul 2 este cu adevărat important şi va deveni şi mai important pentru ca oamenii să aibă un venit stabil la pensie”.

(A.V.)

---

Actualizare - Florentin Cotorobai, MIPE: "Este foarte important să identificăm şi alte resurse de capitalizare pentru listarea companiilor la BVB”

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) face parte din ecosistemul numit piaţa de capital, prin prisma PNRR, subliniază Florentin Cotorobai, director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Regională, Inovare şi Digitalizare din MIPE.

Când a fost lansat PNRR, ţinta era listarea companiilor la bursă, a menţionat Cotrobai, precizând: „Primul apel de proiecte aferente acestei investiíi a fost ]n 2022 , a început cu o valoare mai timidă, nu au fost companii care să acceseze această finanţare. În al doilea apel am strâns cinci companii ca deponenţi, una dintre ele a mers mai departe dar nu a reusit să strângă ofertă, acum sunt trei companii care aşteaptă să se listeze, dar săptămâna trecută a sunat clşopoţelul la Bursă pentru IT Genetics, care a reusit să lanseze oferta pe piata AeRO. Este foarte important să identificăm şi alte resurse de capitalizare”, consideră reprezentantul MIPE.

(E.O.)

---

Actualizare - Gabriel Ţecheră: "Vom face tancuri cu tablă chinezească”

Volatilitatea transporturilor şi operării portuare, combinate cu dependenţa faţă de anumite pieţe, pe fondul distrugerii unor ramuri industriale autohtone, pune în pericol inclusiv programul de înarmare, dar şi siguranţa alimentară, a susţinut Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services.

Domnul Ţecheră a precizat: Acelaşi lucru pe metalurgie. Renunţi, omori industria metalurgică, nu mai merge nimic pe Dunăre şi acuma imporţi tablă chinezească ca să faci tancuri, pentru că între timp ai ajuns la concluzia că trebuie să te înarmezi accelerat. Cu ce? Cu tablă chinezească. Care tablă chinezească n-a auzit de condiţii de mediu, n-a auzit de CO2. Deci ăsta este argumentul pentru care a fost omorâtă industria metalurgică, deci ca impact de mediu, şi acum facem tancuri cu tablă chinezească care, în primul rând, ne introduce un risc pe care nu-l aveam, riscul opririi robinetului. Acelaşi lucru se întâmplă în materie de îngrăşăminte. Am omorât industria îngrăşămintelor, în special în România. O lipsă de viziune a fost acolo, în momentul în care tu ai gazele şi omori industria de îngrăşăminte. Ok, acuma Romgaz încearcă să revitalizeze, dar e un pic târziu. Durează şi asta şi atunci normal că începi să imporţi, după care vin şi cu sancţiuni şi importurile până la urmă... şi peste toate vine războiul din Golf şi pune cruce îngrăşămintelor. Vom vedea la anul ce recoltă, pentru că noi vedem că nu se mai pune îngrăşământ în brazdă. Ne dă Dumnezeu ploaie şi condiţii bune, o să avem şi record. Deci asta este, de fapt ne afectează cumva indirect. Noi ne adaptăm, suntem pe o perioadă de creştere uşoară după supra-ciclul ucrainean în care a fost o creştere urmată de o prăbuşire a pieţei. Deci vin direcţiile astea din influenţe asupra noastră indirect”.

(G.M.)

---

Actualizare - Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services: "Nu există în momentul ăsta în piaţa românească surse de lichiditate”

Problema cea mai mare în acest moment în piaţa de capital din ţara noastră este lipsa de lichiditate, a afirmat Gabriel Ţecheră, director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services.

Domnia sa a arătat: „Ce vedem astăzi după cinci ani de la listarea companiei noastre sau cum au evoluat acţiunile? Am trecut de la momentul în care aveam multe tranzacţii într-o zi, astfel încât media pe tranzacţie era foarte mică sau mică, şi să zicem lichiditate în jur de 200-300.000 de euro zilnic, şi am ajuns la un număr foarte mic de tranzacţii cu valori decente, ceea ce înseamnă că tot ce am făcut noi şi ne-am străduit, am luat-o aşa ca la carte: mai întâi transparenţă, am asigurat transparenţă, a venit apoi efortul de guvernanţă care a fost serios, pentru că degeaba arăţi nişte date dacă investitorii n-au încredere în ce spun. Ok, am pus la punct partea de guvernanţă şi acuma, ca să răspund un pic legat de OUG 109. Problema cu 109 este că pe piaţă ar trebui să prevaleze standardele pieţei şi în momentul ăla lucrurile ar arăta altfel. Dar din păcate e aşa un fel de struţo-cămilă; nu ştim ce este, nu ştim nici dacă într-un fel, nici într-altul. Revenind la TTS, am trecut mai departe. Pasul următor a fost comunicarea foarte directă şi acum suntem la momentul la care începem să comunicăm uşor în altă cheie, dar într-adevăr vedem această concentrare. Da, fondurile de pensii în special, asset manageri mai puţini - fondurile de asset management intră şi ies, sunt foarte active pentru că ele trebuie să arate profit pe termen mai scurt decât fondurile de pensii - dar trăim în piaţa asta în care în mod inexorabil lichiditatea dispare zi de zi, pentru că fondurile de pensii trebuie să investească în ceva şi nu au în ce. Şi degeaba spuneaţi dumneavoastră la început de dimensiunea pieţei, sigur că nu vine nimeni pentru că piaţa e mică. Încep să investească cât pot să investească într-o zi. Ar fi foarte frumos să intrăm în MSCI. Într-adevăr, noi am simţit-o pe pielea noastră, adică pe pielea noastră în sensul pozitiv. Din momentul în care am intrat în MSCI ca acţiune, în permanenţă sunt şase fonduri de investiţii care intră, ies şi tot timpul urmăresc indicele şi sunt o sursă de lichiditate. Dar nu există în momentul ăsta în piaţa românească surse de lichiditate. Cum? Da, într-adevăr, dacă statul ar începe să vândă măcar ceea ce-i prisoseşte, ceea ce este peste 50%. (...) Şi da, ar fi frumos dacă s-ar întâmpla listări; listarea într-adevăr e foarte bună pentru că disciplinează managementul. Vrei, nu vrei, nu mai poţi face chiar ce vrei şi nu mai depinzi de un telefon la minister. Deci în momentul ăla eşti foarte vizibil şi chiar se văd lucrurile, dar astea sunt, cum să spun, după părerea mea, paliative, pentru că inevitabil lichiditatea este trasă zi de zi din piaţă. Oricât am lista, oricât am privatiza, singura soluţie rămâne, din păcate, contrapartea centrală. (...) Cine are încredere să mă duc să spun că vreau eu să fac un short, împrumută-mi nişte acţiuni? Ok, şi ce-mi dai? Apoi, nu. Deci efectiv, fără acest mecanism banal care este vânzarea în lipsă, piaţa nu are cum să găsească lichiditate”.

(G.M.)

---

Actualizare - Cristian Pascu, preşedintele APAPR: "În centrul priorităţilor fondurilor de pensii se află datoria fiduciară faţă de participanţi”

Consolidarea sistemului de pensii, creşterea încrederii participanţilor în sistem şi maximizarea contribuţiei fondurilor de pensii la dezvoltarea României, reprezintă priorităţile strategice pentru fondurile de pensii private, a afirmat Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Cristian Pascu a spus: "În centrul acestor direcţii se află, fără echivoc, datoria fiduciară faţă de participanţi, de a le asigura un venit suplimentar rezonabil la pensionare, rezultat al unei administrări eficiente şi responsabile la cele mai înalte standarde din partea structurilor de conducere. Printre obiectivele propuse pentru mandatul 2026-2029, menţionez în primul rând consolidarea cadrului legislativ şi instituţional pe toate palierele (Pilonul II, Pilonul III, Pilonul IV şi, mai nou, furnizorii de plăţi), vizând o legislaţie unitară şi modernă. Lucrăm împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară în acest sens şi sperăm să reuşim să finalizăm legislaţia secundară până la sfârşitul acestui an. Un alt obiectiv important ţine de creşterea contribuţiei de la 4,75% în prezent la 6%, aşa cum a fost asumat prin Planul Bugetar Structural Naţional de Dezvoltare pe termen mediu (2025-2031). Autorităţile locale au comunicat Comisiei Europene că acest prag de 6% va fi asigurat şi implementat până la sfârşitul anului 2031, existând deja iniţiative în acest sens. De asemenea, urmărim creşterea deductibilităţii fiscale, considerând că pragul actual de 400 de euro (implementat recent şi pentru Pilonul IV) nu mai este suficient. La momentul lansării, această sumă reprezenta un procent semnificativ, de aproximativ 10% din salariul brut, însă astăzi nu mai reprezintă mare lucru. Dorim să orientăm discuţiile spre raportarea la un salariu brut (fie cel pe economie, fie cel individual), deoarece legarea de o sumă fixă nu mai este de actualitate. O altă direcţie pe care ne focusăm este lărgirea orizontului investiţional, pentru a avea acces la mai multe instrumente şi diversificare, având în vedere că fondurile de pensii sunt investitori pe termen lung. Ne propunem, totodată, eficientizarea comunicării cu participanţii prin digitalizarea proceselor. Vrem să comunicăm mai eficient prin interfeţe automatizate şi să oferim participanţilor posibilitatea de a interacţiona cu administratorul online, într-un mediu securizat, inclusiv prin integrarea bazelor de date cu autorităţi precum CNPP sau Direcţia Generală a Populaţiei. Un alt obiectiv este legat de eliminarea impozitării pe dividende pentru fondurile de pensii, considerând că taxa actuală nu este în conformitate cu legislaţia europeană şi principiile OECD. Nu în ultimul rând, ne focusăm pe comunicarea proactivă şi educaţia financiară, pentru a explica participanţilor avantajele sistemului şi modul de funcţionare, intensificând aceste eforturi pentru ca oamenii să înţeleagă beneficiile participării la sistemul de pensii private”.

În ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), domnia sa a declarat că au fost înregistrate progrese importante la nivelul anului 2025, cu aproximativ 180.000 de noi participanţi intraţi în sistem anul trecut, ceea ce reprezintă 18% din totalul participanţilor de până acum.

Cristian Pascu a adăugat: "Acest lucru arată că există potenţial şi că este necesară intensificarea promovării atât prin agenţii de marketing, cât şi prin toţi cei care pot conştientiza populaţia asupra importanţei participării la aceste fonduri. Este necesar ca şi statul să se implice într-o strategie de conştientizare la nivel naţional, având în vedere presiunea asupra sistemului public. În prezent, rata de înlocuire a pensiei faţă de ultimul salariu este de aproximativ 40%, dar estimările arată o reducere spre 30% în următorii 15-20 de ani şi chiar spre 20-25% până în anul 2070. Această problemă a îmbătrânirii populaţiei este una europeană: până în 2070, unul din trei cetăţeni europeni va avea peste 65 de ani. În prezent, doar unul din cinci europeni deţine un produs de pensie facultativă sau ocupaţională, ceea ce este îngrijorător pentru asigurarea unui trai decent la pensionare. În concluzie, o direcţie esenţială pentru creşterea interesului faţă de pensiile facultative rămâne creşterea deductibilităţii, pentru a cointeresa atât angajatorii, cât şi angajaţii să participe la acest sistem”.

(G.M.)

---

Actualizare - Răzvan Popp, ASF: ”Încercăm să nu fim o povară pentru companii”

Un efort pe care îl face Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), unul foarte important, este cel legat de simplificarea unor procese, afirmă Răzvan Popp, şeful Serviciului Transparenţă şi Raportări Emitenţi, Sectorul Instrumente şi Investiţii Financiare din cadrul ASF, menţionând: ”Dacă vorbim despre companii listate, încercăm să nu fim o povară pentru acestea, să le lăsăm să-şi facă treaba şi să intervenim doar acolo unde este necesar. Sigur că există şi o oarecare manifestare contra practicilor pieţei din partea unor companii, iar acolo, inevitabil, trebuie să intervenim. Constat însă că piaţa principală, cea reglementată, reprezintă un etalon în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă. Avem şi piaţa AeRo, care este într-un proces de restructurare, de reclasificare. Aceasta va deveni foarte curând o piaţă de creştere, ceea ce va reprezenta o trambulină pentru companii, astfel încât să ajungă în piaţa reglementată. Pe AeRo, deşi avem cerinţe relativ similare din punctul de vedere al transparenţei, mai există unele probleme. Dar, în ultimii ani, pot să confirm că există o îmbunătăţire semnificativă - avem mult mai puţine situaţii în care companiile nu transparentizează elementele de bază pe care ar trebui să le transparentizeze, precum raportările anuale”.

(V.R.)

---

Actualizare - Remus Vulpescu, directorul general al BVB: "Ne dorim cât mai mulţi investitori de retail”

Conducerea BVB doreşte să aibă mult mai mulţi investitori de retail, a declarat Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti.

Remus Vulpescu a adăugat: "Acest trend de abia a început. Suntem acum la peste 300.000, dar asta este probabil puţin peste 1,5% din populaţia României. Vreau să vă spun că procentul de investitori de retail activi este de 15% în China. Dar dacă ne uităm la China, capitalizarea totală a companiilor chinezeşti este peste 60% din Produsul Intern Brut.

Dacă ne uităm spre vest, în Statele Unite, peste 60% din populaţia Statelor Unite investeşte în mod activ la bursă. Peste 80, poate spre 90% dintre gospodăriile cu venit mediu şi ridicat din Statele Unite investesc în mod activ la bursă. Asta face două lucruri: le dă prosperitate şi degrevează statul de o mare povară, aceea a protecţiei şi asistenţei sociale. Sigur că aceste conturi de economisire şi investiţii sunt foarte bune. Noi am salutat şi am primit cu mare încredere proiectul contului de investiţii şi economisire lansat recent; este un model european. Acum lăsăm ca autorităţile competente să stabilească ce e mai bine: dacă e mai bine să fie un cont de pensii sau asimilat unui cont de pensii, ori dacă se potriveşte un pic mai bine tinerei generaţii care nu e foarte preocupată de pensie înainte de a fi preocupată de casă, de maşină, de o viaţă bună. Indiferent cum va fi, sunt convins că va contribui la creşterea numărului de investitori de retail. Faptul că noi am crescut cu 246% pe indicele BET în ultimii cinci ani (randament agregat), dintre care 56% BET Total Return anul trecut şi 46% BET simplu... Aici vreau să surprind o diferenţă: 46% fără dividende, 56% cu dividende. Ce ne spune asta? Ne spune că piaţa nu este supraevaluată. Pentru că dacă piaţa era supraevaluată, ponderea dividendelor era un pic mai mică între BTR şi BT. Bineînţeles că nu suntem imuni la corecţii cauzate de contextul geopolitic, macroeconomic, regional sau global, ori cauzate pur şi simplu de viaţa pieţei. Piaţa descoperă limitele tunelurilor de preţ şi calculează foarte multe variabile pe care investitorii le prind în preţ. Ce n-o să facem niciodată este să anticipăm noi vreun moment de mişcare de piaţă, pentru că e probabil greşit. Piaţa e cel mai puternic jucător”.

Întrebat dacă are vreun termen la care Contrapartea Centrală va deveni operaţională, directorul general al BVB a spus: "Piaţa este un tot unitar. Noi lucrăm să dezvoltăm piaţa în ansamblu. Nu pot fi făcute tranzacţii cu derivate fără o contraparte centrală şi avem această opţiune strategică ca România să utilizeze propria contraparte centrală. Este foarte mare nevoie de o contraparte centrală care să facă compensare în lei, pentru că preţurile la noi, în piaţa de capital şi în piaţa de energie, sunt în lei. Eu nu vă promit o dată calendaristică, eu vă promit o curbă de execuţie. Ştim că s-a depus dosarul, s-au făcut îmbunătăţiri şi a fost declarat complet. Acum suntem într-o perioadă de evaluare a riscurilor de către trei autorităţi: două naţionale şi una europeană. Iată de ce ar fi uşor naiv să promitem date calendaristice. Ce ne interesează este cu ce recomandări obţinem autorizaţia, dacă o vom obţine. Acel set de recomandări va determina şi timingul şi ordinea de operaţionalizare. Tranzacţiile cu derivate (futures pe indici, pe single stock sau pe energie) vor avea loc atunci când infrastructura va fi autorizată şi când investitorii vor avea apetit pentru respectivele tranzacţii”.

(G.M.)

---

Actualizare - Remus Vulpescu, director general al BVB: "Ce trebuie să evităm, este să intrăm grăbit în MSCI Emerging Markets, pentru că ce nu e făcut corect nu rezistă”

Intrarea BVB în MSCI Emerging Markets trebuie făcută corect şi nu grăbit, susţine Remus Vulpescu, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti.

Domnul Remus Vulpescu a precizat: "Prezenţa în MSCI Emerging Markets asigură alocări automate pentru că există fonduri care urmăresc indicele MSCI Emerging Markets dintr-un bazin total de, probabil la ora actuală, peste 1,5 - 3 trilioane de dolari. Deci vorbim de foarte mulţi bani, dintre care nu e nevoie să vină o cotă foarte mare în România ca să se simtă şi care probabil ar veni. Ce trebuie să evităm, însă, este să intrăm grăbit acolo, pentru că ce nu e făcut corect nu rezistă. Şi există câteva exemple de ţări care au intrat şi au ieşit, iar costul ieşirii a fost mult mai mare decât toate beneficiile intrării. Se pot verifica simptomele în studii publicate despre treaba asta. Deci trebuie făcute lucrurile corect. Asta îmi creează mie o punte de mesaj către un subiect abordat anterior: listările de companii”.

Domnia sa a vorbit şi despre listarea companiilor de stat la BVB. Remus Vulpescu a spus: "Eu nu cred că cineva a avut de suferit din clasa politică românească în urma unei listări bine făcute. Dacă ne uităm la ultimii 12, 14 ani, listările făcute corect nu erodează capitalul politic, nu erodează capitalul electoral. Şi eu fac referire la aceste intervale de timp mai mari pentru că bursa nu face politică, însă listarea companiilor de stat este un subiect care ne preocupă foarte mult şi care este un subiect foarte important. Numărul de investitori: într-adevăr, peste 300.000 de investitori de retail în mod activ, investitori asumaţi, investitori care înţeleg datele fundamentale şi care până acum au asigurat succesul tuturor ofertelor publice făcute, primare sau secundare. Într-adevăr, vorbim de 8,5 milioane de români care au contribuit şi care mai contribuie, o mare parte dintre ei, vreo 6,5 milioane probabil, sunt la Pilonul 2. Eu m-aş uita şi la Pilonul 3, care începe să se dezvolte şi să capete masă critică. Deci, în primul rând, vorbim despre vânzarea de acţiuni către un public investiţional predominant românesc, predominant naţional, autohton. În al doilea rând, acum, dacă a căzut un guvern, mie mi-e greu să cred că a căzut pentru că voia să listeze companii, deoarece toate guvernele din ultimii 15 ani au avut în programele de guvernare listări de companii. Prin urmare, este perceput ca un lucru bun să vorbeşti la nivel de guvern despre companii. Cu siguranţă sunt făcute măsurători care arată că publicul din România, alegătorii care sunt şi investitori, privesc de asemenea cu ochi buni listarea de companii”.

(G.M.)

---

Actualizare - Mihai Botez, deputat: "Trebuie să încurajăm retailul să intre pe bursă”

Este nevoie de presiuni pentru listarea companiilor la bursă, iar retailul trebuie încurajat să investească în piaţa de capital, este de părere Mihai Botez, membru în Comisia Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor. Deputatul subliniază că potenţialii investitori de retail trebuie să fie bine informaţi şi să ştie ce însemnaă riscuri, diversificare, inflaţie etc.

Mihai Botez a menţionat: "Oamenii sunt interesaţi de investiţii la bursă. Retailul a depăşit 300.000 de investitori la bursă şi această masă creşte cu eforturi din partea instituţiilor financiare. Mă uit cât de mult prinde fake newss-ul, pentru că oamenii nu sunt foarte familiarizaţi cu mecanismele economice. Când am investit o sumă ne uităm mai des la ce se întâmplă în piaţă şi deciziile sunt mai raţionale”.

(E.O.)

---

Actualizare - Claudiu Năsui, deputat: "E nevoie de o cultură investiţională în România”

Avem nevoie de o cultură investiíonală în România, afirmă Claudiu Năsui, membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnul Năsui a declarat: "În America, o proporţie covârşitoare de oameni sunt investitori individuali (retail), ceea ce le schimbă atitudinea politică şi îi face să înţeleagă mai bine economia. Una este să fii acţionar direct la companii precum Banca Transilvania şi alta este să fii cotizant la un fond de pensii care are acţiuni acolo, unde cineva trebuie să îţi explice periodic că eşti coproprietar. Când eşti investitor direct, simţi când scade sau creşte valoarea acţiunii şi astfel se dezvoltă un alt tip de mentalitate în societate. În acest sens, mă bucur că în Parlament există un proiect susţinut de toate partidele pentru a crea conturi individuale de investiţii pentru pensii, similar cu modelele din Norvegia, Suedia sau celebrele conturi 401k din America. Acesta este un mod de economisire pe termen lung unde, pe un orizont suficient de mare, acţiunile (equity) reprezintă o idee bună şi aduc randament. Astfel de iniţiative permit dezvoltarea pieţei de capital şi a educaţiei economice efective în România. Degeaba facem cursuri de educaţie financiară dacă nu avem «skin in the game», adică bani investiţi pentru a simţi lucrurile pe propria piele; altfel, rămâne doar o cunoaştere teoretică. Trebuie să facem ceea ce au făcut alţii şi le-a mers bine, iar aceste conturi de tip 401k ar fi un mare pas înainte. De asemenea, trebuie să ne uităm la legislaţia care să ajute, cum este cea pentru ETF-uri sau legislaţia de holding. În alte ţări, dividendele nu sunt impozitate dacă deţii peste 10% dintr-o companie de peste un an, în timp ce în România un astfel de fond ar fi impozitat. Înainte de a reinventa roata, haideţi să adoptăm ceea ce merge în alte părţi, pentru că s-ar putea să meargă de minune şi în România”.

(G.M.)

---

Actualizare - Claudiu Năsui, deputat: "Listarea la BVB, şansă pentru salvarea companiilor de stat”

O şansă mare pentru salvarea companiilor publice este privatizarea prin listare la bursă, adică momentul în care statul cedează controlul, susţine Claudiu Năsui, membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor:

Claudiu Năsui a precizat: „Sunt multe cazuri de companii listate care n-au mers foarte bine; exemple sunt IAR Braşov şi IAR Craiova, ambele fiind listate. Listarea nu a fost o garanţie că au fost mai bine conduse sau că nu vor fi altceva decât nişte găuri negre în care statul român pompează bani în diferite moduri. Nu este vorba doar despre creşteri de capital social succesive, ci şi despre ştergeri de datorii, o varietate de moduri prin care, de fapt, toată lumea de aici finanţează aceste companii. Apropo de discuţiile despre «„nu ne vindem ţara», oare simţim că Tarom este al nostru, de exemplu, sau că aceste companii sunt ale noastre? Sau sunt mai degrabă ale unora despre care ştie presa şi probabil ştiţi şi dumneavoastră mai bine decât mine? Eu aş susţine să terminăm ce am început în decembrie '89 şi să mergem cu acest proces până la capăt. Bursa este un mijloc excelent pentru a face aceste privatizări. Ultimul an, cu randamentele extraordinare de la BVB, arată că ar fi existat lichiditate în piaţă şi cerere, iar statul român ar fi putut obţine o evaluare foarte bună pentru activele valorificate. Din păcate, mediul politic nu a fost prielnic; doctrina conform căreia totul trebuie să rămână la stat încă există. Legea privind interzicerea listării la BVB a companiilor de stat a trecut de Senat cu un amendament care o limitează doar la companiile profitabile, dar profitul fiind unul contabil, pot exista reevaluări de active care să mascheze pierderile, aşa cum s-a întâmplat şi la Oltchim. În mod ideal, orice guvern va veni ar trebui să aibă acest lucru ca prioritate, mai ales că am putea merge în continuare pe valul randamentelor bune de pe BVB”.

(G.M.)

---

Piaţa de capital românească traversează, probabil, cea mai bună perioadă din istoria sa modernă de 30 de ani. Principalele acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti au adus investitorilor randamente de două cifre în ultimii trei ani, numai anul trecut indicele BET-TR înregistrând o creştere de peste 50%, în vreme ce, în acest an, indicele este deja în apreciere cu circa 25%.

Evaluarea bursieră a tuturor companiilor româneşti a ajuns la aproape 80 de miliarde de euro, de departe cel mai ridicat nivel din istorie, iar piaţa obligaţiunilor continuă să se dezvolte, inclusiv datorită emisiunilor lunare de titluri de stat Fidelis derulate de Ministerul Finanţelor pentru populaţie.

O tendinţă similară se observă şi în ceea ce priveşte participarea investitorilor la piaţa de capital - la finele lunii martie, existau peste 300.000 de conturi deschise la brokerii de la BVB, cel mai mare număr din istorie, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. Fondurile deschise de investiţii aveau peste 1,2 milioane de participanţi şi active de aproape opt miliarde de euro, tot mai mulţi investitori orientându-se către fondurile de acţiuni şi cele diversificate, în vreme ce fondurile de pensii, ale căror active au depăşit pragul de 40 de miliarde de euro, au devenit principalul pilon investiţional al pieţei noastre de capital, peste 90% din plasamentele acestora în acţiuni fiind realizate în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Nu în ultimul rând, succesul şi supra-subscrierile din cadrul ultimelor oferte publice iniţiale arată clar că interesul investitorilor depăşeşte oferta disponibilă din piaţă.

Pe de altă parte, în România, tabloul macroeconomic conturează o imagine sumbră - inflaţia a ajuns la 10,7%, există semnale privind o recesiune economică, leul s-a depreciat, România are cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, iar criza politică a lăsat ţara cu un guvern interimar într-un moment economic critic.

Companiile de stat au fost printre principalele subiecte ale ultimelor săptămâni, după ce guvernul şi-a anunţat intenţia de a lista societăţi sau de a vinde pachete suplimentare de acţiuni ale unor companii de stat deja listate. Decizia a inflamat discursul unei părţi a spectrului politic, sub lozinca „Nu ne vindem ţara”, culminând cu un proiect de lege care prevede interzicerea vânzării de active ale statului până la finalul anului viitor.

La Bursa de Valori Bucureşti, cu toate progresele din ultima perioadă, valoarea tranzacţiilor rămâne scăzută, inclusiv după standarde regionale, nu există încă produse financiare derivate, în vreme ce dimensiunea fondurilor de investiţii şi gradul de penetrare al fondurilor de pensii sunt încă reduse, comparativ cu mediile europene.

Nu în ultimul rând, piaţa noastră de capital este în categoria pieţelor de frontieră conform ierarhiei principalei agenţii de evaluare, MSCI, fiind astfel relativ puţin expusă marilor fluxuri internaţionale de capital.

Despre cum putem depăşi acest moment şi accelera dezvoltarea pieţei de capital din România, precum şi despre multe alte subiecte, se va discuta astăzi, în cadrul ”FORUMULUI INVESTITORILOR - 2026: Provocările şi oportunităţile anului”, organizat de Ziarul Bursa, la care vor participa: Claudiu Năsui, Membru în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor; Mihai-Cătălin Botez, de asemenea Membru în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor; Remus Vulpescu, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti; Răzvan Popp, Şef serviciu, Serviciul Transparenţă şi Raportări Emitenţi, Sectorul Instrumente şi Investiţii Financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Cristian Pascu, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România; Gerke Witteveen, Directorul General al NN Pensii; Gabriel Ţecheră, Director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services; Florentin Cotorobai, Director general adjunct, Direcţia Generală Dezvoltare Regională, Inovare şi Digitalizare, în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Marius Adrian Moldovan, Preşedintele executiv al Transilvania Investments; Călin Adrian Meteş, director adjunct, Franklin Templeton International Services, Sucursala Bucureşti; Mihai Purcărea, Directorul General al BRD Asset Management; Radu Constantin, Chief Administrative Officer, Hidroelectrica; Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars România; Radu Puiu, Analist financiar XTB; Dan Dascăl, Directorul General al BT Asset Management; Horia Braun Erdei, Directorul General al Erste Asset Management.