MCKINSEY & COMPANY:Ţara noastră şi-ar putea majora PIB-ul cu 10% până în 2050 prin creşterea economiilor

V.G.
Companii / 6 octombrie 2022

Ţara noastră şi-ar putea majora PIB-ul cu 10% până în 2050 prin creşterea economiilor

România şi-ar putea majora Produsul Intern Brut cu 10% până în 2050, generând 575 miliarde de euro adiţional de-a lungul acestei perioade, prin creşterea economiilor şi redicţionarea acestora către investiţii profitabile, potrivit unei analize McKinsey&Company, potrivit unui comunicat de presă transmis astăzi redacţiei.

Această analiză a fost realizată în contextul în care o parte semnificativă a populaţiei se confruntă cu dificultăţi în a economisi şi a înţelege concepte fundamentale despre bani, atât din cauza veniturilor scăzute, cât şi a lipsei de educaţie financiară, arată un sondaj realizat de McKinsey în primăvara acestui an.

Între 2000 şi 2020, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a crescut cu 10% în fiecare an, aceasta fiind cea mai mare creştere din Europa în perioada indicată. Această majorare a permis României să se apropie de ţările mai dezvoltate din Europa Centrală, reducând decalajul nivelului venitului disponibil pe cap de locuitor de la 60% în 2000 la 15% în 2020.

Valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor este de aproximativ 5.000 de dolari în România

România înregistrează printre cele mai scăzute niveluri ale averii financiare personale

comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Vest: 36% din PIB - aproape jumătate faţă de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company. Activele financiare pe cap de locuitor în România au o valoare medie în jurul a 5.000 de dolari, în timp ce, de exemplu, în Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari. Averea financiară personală se bazează pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni) şi instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viaţă şi pensii pilonul 2 şi 3. "Averea netă a românilor a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, potrivit Băncii Naţionale a României. Cetăţenii români au însă un nivel scăzut de economisire, puţine active financiare, o parte semnificativă din averea acumulată fiind blocată în active imobiliare. Printre motivele pentru care economiile românilor sunt încă la un nivel scăzut se numără atât veniturile mici, cel puţin pentru o mare parte a populaţiei, cât şi lipsa educaţiei financiare şi, în consecinţă, a planificării pe termen lung. În acest context, instituţiile financiare, statul şi consumatorii trebuie să îşi unească forţele şi să găsească modalităţi de a mări nivelul educaţiei financiare, de a oferi produse şi servicii care să răspundă nevoilor

clienţilor şi, în cele din urmă, de a construi o cultură a conştientizării şi responsabilizării

financiare individuale, pentru a dezvolta prosperitatea personală şi colectivă. Acesta este un exemplu clar de situaţie în care interesul individual este corelat cu cel al comunităţii", afirmă Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.

Românii preferă numerarul şi economiile în depozite

Atunci când economisesc, românii preferă să-şi păstreze banii mai ales în numerar şi în depozite. De asemenea, nu folosesc produse de investiţii sofisticate precum fonduri mutuale, valori mobiliare şi instrumente derivate. Aproximativ 70% din activele financiare personale ale românilor sunt deţinute în numerar şi în depozite, faţă de media de 59% în Europa Centrală şi 40% în Europa de Vest.

Aproape 63% dintre români declară că reuşesc să economisească ocazional sau lunar,

conform unui sondaj realizat de McKinsey&Company la începutul acestui an. Sondajul a evaluat atitudinile românilor faţă de bani, obiceiuri de economisire şi planificare financiară şi a vizat populaţia urbană cu diferite niveluri de educaţie şi vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

În jur de o treime dintre respondenţi economisesc în fiecare lună, dar nu o sumă fixă. Aceştia tind să locuiască în oraşe de mărime medie şi să aibă studii superioare. Îngrijorător, din perspectiva coeziunii sociale, doar un sfert dintre persoanele mai puţin educate reuşesc să economisească. Respondenţii mai tineri întâmpină la fel de multe provocări în a face investiţii financiare - aproape o treime dintre persoanele între 18-24 de ani chestionate sunt dependente din punct de vedere financiar.

90% dintre respondenţi se aşteaptă ca pensia să le fie insuficientă pentru a-şi menţine stilul de viaţă anterior pensionării

Totodată, românii nu au încredere nici în sistemul de pensii public şi nici în cel privat, indică sondajul. Doar unul din cinci români crede în sistemul public de pensii şi doar unul din patru are încredere în cel administrat privat. În plus, 80% dintre respondenţi nu au putut estima valoarea pensiei pe care o vor primi de la stat şi 90% se aşteaptă ca pensia să le fie insuficientă pentru a-şi menţine stilul de viaţă. Oarecum surprinzător, în ciuda acestei ultime cifre, doar 28% dintre români au declarat că îşi planifică pensionarea în mod proactiv.

Pandemia a adus în toată lumea, inclusiv în România, o conştientizare sporită în privinţa importanţei economisirii. Însă această tendinţă este dificil de menţinut deoarece restricţiile de consum au dispărut, iar inflaţia ridicată a slăbit puterea de cumpărare.

Doar unul din patru români a păstrat obiceiurile de economisire din pandemie

Doar unul din patru români reuşeşte să mai ţină pasul cu obiceiurile de economisire induse de pandemie, potrivit sondajului. Această situaţie este determinată de lipsa fondurilor, a educaţiei financiare şi a sprijinului necesar pentru a economisi.

De asemenea, doar 15% dintre respondenţi au afirmat că au participat la programe de

educaţie financiară şi mai puţin de 30% consideră că familiile lor i-au învăţat cum să-şi

administreze economiile. Deşi românii doresc să economisească mai mult, ei ezită în ceea ce priveşte planificarea financiară. De altfel, puţin peste 50% dintre respondenţi au spus că ar prefera un control anual la dentist decât să participe la o întâlnire, chiar şi gratuită, cu un

consilier financiar. Pe de altă parte, aproape 40% dintre respondenţi au dificultăţi în a înţelege concepte fundamentale de gestiune a finanţelor proprii, cum ar fi efectele inflaţiei asupra economiilor pe care le deţin.

Atunci când investesc, românii aleg opţiunile extreme: fie investiţiile cu risc scăzut, fie pe cele speculative

Lipsa de încredere în consilierea financiară şi nivelul scăzut de educaţie financiară afectează şi modul în care românii aleg să investească. Sondajul a constatat că respondenţii preferă fie active cu risc şi randament scăzut - păstrarea banilor în valută (aproximativ 32% dintre respondenţi), depozite la termen (28% dintre respondenţi), proprietăţi imobiliare (24% dintre respondenţi) - fie investiţiile speculative precum cele în criptomonede (de exemplu, Bitcoin, Ethereum, etc.)

În acelaşi timp, 75% dintre respondenţi susţin că îşi gestionează singuri investiţiile. Doar unul din cinci respondenţi consideră că băncile oferă sfaturi financiare de încredere şi un procent similar consultă şi un specialist al băncii la care au cont atunci când iau o decizie financiară. În ceea ce priveşte informaţiile despre gestionarea banilor, familia şi prietenii sunt considerate a fi surse mai credibile decât instituţiile financiare sau experţii în domeniu.

Aproximativ două treimi dintre respondenţi ar dori ca statul să se implice mai mult şi să ofere stimulente pentru a susţine populaţia să economisească sau să investească. În acelaşi timp, 60% dintre cei chestionaţi cred că băncile şi companiile de asigurări ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta populaţia să economisească, oferind consiliere şi produse adecvate nevoilor

clienţilor. De asemenea, românii consideră că familia şi sistemul şcolar ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea educaţiei financiare pentru copii.

"Tendinţa generată de pandemie - aceea de a creşte nivelul de economisire - poate fi baza prin care românii să îşi mărească averea acumulată astfel încât să fie atins un prag individual, dar şi colectiv, de siguranţă financiară. Este posibil ca această schimbare la scară largă să nu aibă loc curând deoarece veniturile mici şi gradul mare de îndatorare conduc la rate scăzute de economisire pentru o parte importantă a populaţiei. Dar o conştientizare financiară mai

profundă şi accesul la informaţii de încredere pot trece peste atitudinile şi comportamentele predominante, cum ar fi aversiunea la risc şi neîncrederea în instituţiile financiare. Astfel, prin creşterea nivelului economiilor şi redirecţionarea acestora către investiţii profitabile, România are oportunitatea de a-şi majora nivelul PIB cu încă 10% până în 2050. În acest fel, România ar putea creşte veniturile fiecărui cetăţean şi să influenţeze pozitiv piaţa muncii, productivitatea şi gradul de inovaţie. Această abordare ar fi, fără îndoială, o cale către o mai mare

prosperitate pentru generaţiile viitoare", adaugă Alexandru Filip.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. bos in romania activele financiare nu se masoara in jnitati nominale dd cont curent datorie!!! si nici in alte parti!!!

    aia este o iluzie cat se poate de idioata!! 

    pai se da activ financiar un lavabil la 30 euro la data x si acelasi lavabil la data z devine la propriu 60 euro. 

    Concluzie?  

    Activul lavabil s-a inflat odata cu piata bulei de credit din piata si activul va scadea nominal sau stagna daca si bula scade stagneaza in timp ce competitia comerciala creste real fara masa suplimentara in piata prin credit! 

    ca sa vezi o putere curata de cumparare nu masori in euro / nominale!!! 

    ci in rapoarte de schimb bunuri e un ax lung de timp!!! atunci se vede clar cand o caruta de satean mediu (la propriu nu la figurat) valora cat o casa de satean mediu; sau cand o madina de satean mediu valora cat o casa de satean mmediu! 

    cate biciclete costa o garsoniera in 90 dar jn 95 dar in 2000 dar in 2005 dar in 2010 dar in 2015 dar in 2020 si 2022? 

    s c cret 

    s c cret  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro