Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei faţă de deficitul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024, de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,22% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor. Datele financiare la finalul lunii octombrie validează eficienţa măsurilor adoptate de Guvernul României: deficitul este în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, veniturile înregistrează o creştere robustă, iar resursele sunt direcţionate prioritar către investiţii record.
Veniturile bugetului general au însumat 531,55 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% faţă de anul anterior, ceea ce indică o îmbunătăţire a capacităţii de colectare a statului. Cheltuielile, în sumă de 640,42 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 9,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Tendinţa marchează impactul măsurilor, ritmul de creştere a veniturilor fiind mai mare decât cel al cheltuielilor.
Veniturile bugetului general
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 48,62 miliarde lei, înregistrând o creştere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,89 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,5% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 miliarde lei, în creştere cu 15,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.
Încasările nete din TVA au însumat 108,38 miliarde lei, marcând o creştere de 9,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (27,2 mld. lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 miliarde lei în ian-oct 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat. Evoluţia privind încasările din TVA indică o rupere de ritm din luna august, de când volumul încasărilor din TVA s-a cotat lunar peste valoarea de peste 12 miliarde lei, luna octombrie marcând un nou vârf în valoare de 13,6 miliarde lei.
Veniturile din accize au însumat 39,66 miliarde lei, în creştere 10,2% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) şi accizele pentru produsele din tutun (5%).
Veniturile nefiscale au însumat 46,32 miliarde lei, în creştere cu 9%, evoluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR şi veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 40,59 mld lei, în creştere cu 31,9% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile de personal au însumat 140,34 miliarde lei, în creştere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,4% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale pentru anul 2025. La nivelul lunii noiembrie 2024 cheltuielile de personal au înregistrat o evoluţie descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 milioane lei mai mici faţă de luna octombrie a anului 2024.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 79,71 miiarde lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 3,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 46,77 miliarde lei, cu 13,91 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 209,12 miliarde lei în creştere cu 12,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,06 miliarde lei, în principal, iar această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 miliarde lei).
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 51,44 miliarde lei, în creştere cu 24,56% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 96,04 miliarde lei, cu 8,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 miliarde.


















































Opinia Cititorului