English
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, afirmă într-o postare pe Facebook că rezultatele României la PISA 2025 sunt slabe şi trebuie spuse fără ocolişuri, iar aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele stabilite ca standard minimal la finalizarea gimnaziului, potrivit analizei sale.
Dimian explică faptul că diferenţa de 109 puncte la matematică între „rural” şi „urban” nu trebuie interpretată ca o diferenţă între elevii din mediul rural şi cei din urban, deoarece 89% dintre elevii testaţi erau deja în clasa a IX-a, la liceu, iar clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăţa, iar după Evaluarea Naţională, cei mai buni elevi ajung în licee din mediul urban, indiferent de provenienţă, adaugă ministrul.
Dimian precizează că scăderea României între PISA 2022 şi PISA 2025 se încadrează în trendul internaţional de scădere, media OCDE la matematică scăzând cu 9 puncte, iar media României cu 9 puncte, iar la ştiinţe ambele medii au scăzut cu 3 puncte, în timp ce la lectură media OCDE a scăzut cu 14 puncte, iar cea a României cu 16 puncte, explică sursa.
Dimian subliniază că, deşi scăderea se înscrie într-un fenomen internaţional, România nu a reuşit să evolueze mai bine decât acest trend, iar raportul OCDE „Education at a glance” 2025 arată că elevii români beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE, iar România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE de 13,5 săptămâni, adaugă ministrul.
Dimian menţionează că dezvoltarea inteligenţei artificiale afectează performanţele elevilor, iar cercetători de la universităţi de prestigiu vorbesc despre un „virus cognitiv”, iar el va reveni în cursul săptămânii cu măsuri necesare pe termen scurt şi mediu, încheie postarea.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.09.2026, 09:01)
Pun pariu ca parintii lor toti voteaza cu haur
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.09.2026, 09:55)
Corect!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.09.2026, 09:05)
Poate macar acum s-or destepta si parintii sa scape de leprele usr -pnl care indoapa copii cu gargara marxista in loc de matematica
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.09.2026, 09:27)
Tu ai inteles ce ai scris?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.09.2026, 10:26)
eu da , dar o marxista ca tine pricepe greu !
3. comparatii propagandistice
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 09:43)
Metodologia tetelor PISa e de toata jena, iar cei care discuta pe margine sunt niste idioti.
Proporția elevilor deja triați diferă radical:
1. Germania: 100% dintre elevi sunt deja sel ectați pe rute de liceu În Germania, sistemul nu are un eșantion nesel ectat la vârsta de 15 ani. Din cauza structurii lor școlare (unde trierea se face foarte devreme, în jurul vârstei de 10-11 ani), în momentul în care computerele OECD extrag eșantionul german, toți acești adolescenți se află integrați pe rute clare:
2. România: Peste 65% dintre elevii testați NU au trecut prin admiterea la liceu În România, din cauza decalajului masiv produs de clasa pregătitoare (clasa zero), structura eșantionului s-a inversat complet față de anii 2010: Peste 65% (aproape două treimi) din eșantionul românesc este format din elevi care în momentul testării se află încă în clasa a VIII-a (sau chiar a VII-a, în cazul celor care au început școala mai târziu). Acești copii nu au susținut Evaluarea Națională, nu știu ce este admiterea și învață în școli generale comune.
Doar ~30-35% sunt elevi care au împlinit 15 ani aflându-se deja în clasa a IX-a, fiind singurii distribuiți pe filiere (licee teoretice, tehnologice sau școli profesionale).
4. poate inteleg si gigeii
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 09:47)
Când comparăm scorul general al Germaniei cu cel al României la testul PISA 2025, noi comparăm în realitate:
Un grup în care toți elevii (100%) sunt așezați în bănci pe rute adaptate nivelului lor cognitiv sau tehnic de ani de zile (Germania).
Un grup în care majoritatea covârșitoare a elevilor (~65%) învață încă la grămadă, într-un trunchi comun general, nesel ectat, în școli rurale sau urbane, fără nicio diferențiere structurală (România).
5. nu copiii sunt problema, ci ministrul
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 10:16)
Exemplu de problemă:
Planificarea unei excursii”
Pe ecranul calculatorului, elevul vede o interfață interactivă (un simulator digital) care conține:O hartă cu trei trasee montane diferite.Un tabel digital în care poate introduce numărul de kilometri, viteza de mers și greutatea rucsacului.Un grafic dinamic care se modifică automat (își schimbă curba) atunci când elevul mută un cursor (slider) pe ecran pentru a modifica timpul total alocat.Cerința PISA:„Folosește simulatorul de pe ecran pentru a determina care traseu consumă cea mai puțină energie dacă rucsacul are 10 kg, iar timpul total nu trebuie să depășească 4 ore.”
5.1. nu copiii sunt problema, ci ministrul (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 10:17)
Cum rezolvă problema cele două tipuri de elevi?1. Elevul antrenat în sistemul digital (Modelul vestic)Acest elev nu face niciun calcul pe foaie. El are reflexul de utilizator:Dă click pe ecran, trage de cursor (slider) până la valoarea „4 ore”, introduce cifra „10” în căsuța pentru rucsac și privește cum graficul generat automat se mută singur.Calculatorul face toată algebra, toate sistemele de ecuații și transformările de unități în fundal.Elevul doar citește valoarea minimă de pe ecran și bifează răspunsul corect (A, B sau C).Rezultat PISA: Elevul primește punctaj maxim. OECD îl consideră „competent digital și capabil de rezolvare de probleme”. În realitate, el a fost doar un operator de interfață.
5.2. nu copiii sunt problema, ci ministrul (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 10:20)
2. Elevul român de clasa a VIII-a (Modelul teoretic)Acest elev, fiind obișnuit cu rigoarea clasei și a tablei, caută adesea formulele:El încearcă să înțeleagă care este relația matematică dintre greutate, timp și energie (funcția liniară sau proporționalitatea inversă). Pentru că în școală nu i se dă un soft care să calculeze în locul lui, el simte nevoia să scrie ecuația pe ciornă.Din păcate, pentru că interfața digitală PISA este concepută special pentru a fi rezolvată prin încercări mecanice pe ecran și nu prin demonstrații, elevul român pierde timp prețios încercând să deducă logic algoritmul din spatele programului, în loc să se joace cu butoanele.Neavând competențe native de utilizare a acelor instrumente specifice de simulare, el se poate bloca sau trimite un răspuns incomplet.Rezultat PISA: Elevul primește punctaj zero sau mic. Este catalogat drept „analfabet funcțional la matematică”, deși structura lui mentală este mult mai analitică.
5.3. nu copiii sunt problema, ci ministrul (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 10:21)
Unde este „escrocheria” de evaluare?Escrocheria metodologică constă în faptul că PISA a externalizat efortul cognitiv către software. În problemele de tip nou (inclusiv cele din PISA 2025):Elevul nu mai este pus să rezolve sistemul de ecuații.Elevul nu mai trebuie să știe cum se construiește axa graficului sau cum se calculează panta unei drepte.Elevului i se cere doar să recunoască un model vizual pe care un calculator l-a generat pentru el.Prin urmare, testul măsoară de fapt gradul de familiarizare cu un anumit stil de viață digital și cu un design de software vestic, ascunzând acest lucru sub eticheta de „competență matematică”. Se creează o falsă ierarhie în care copiii care știu să butoneze eficient par mai inteligenți decât copiii care știu să gândească o formulă de la zero pe o bucată de hârtie.
6. pe data viitoare
(mesaj trimis de XXX în data de 14.09.2026, 10:30)
Asta a fost escrocheria OECD si prostii flotei.