Ministerul Finanţelor publică proiectul primei rectificări bugetare: bani pentru sănătate, pensii şi bugete locale, cu deficit de 6,2% din PIB

Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026, care asigură fondurile necesare pentru serviciile medicale şi medicamente, pentru drepturile salariale şi pentru cheltuielile sociale, prin redistribuirea resurselor în funcţie de execuţia bugetară pe primele nouă luni şi de necesarul estimat până la sfârşitul anului. Rectificarea este construită cu menţinerea ţintei de deficit cash de 6,2% din PIB, iar alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an şi cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective.

Proiectul are la bază concluziile Raportului privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru şi execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2025. PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică, iar în termeni nominali deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menţinându-se la 6,2%. Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei.

Pe partea de venituri, prognoza a fost actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni, cu încasări peste program la TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) şi impozitele specifice sectorului bancar şi energetic, inclusiv contribuţia de solidaritate (+1,71 miliarde lei). Încasări sub program s-au înregistrat la accize (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) şi sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (−4,58 miliarde lei), corelate cu ritmul de execuţie a proiectelor.

Pe partea de cheltuieli, suplimentarea acoperă obligaţii certe până la sfârşitul anului: dobânzile aferente datoriei publice (+3,5 miliarde lei), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei), asistenţa socială (+0,72 miliarde lei) şi drepturile de personal. Sursa o reprezintă sumele estimate că nu vor fi utilizate în acest an: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile cu grad redus de execuţie (−5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care −4,99 miliarde lei din rezerva constituită la Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale pentru continuarea finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene), subvenţii (−1,14 miliarde lei), alte transferuri şi cheltuieli de capital. Rectificarea aplică mecanismul prevăzut de Legea finanţelor publice nr. 500/2002, prin care 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reţinute la nivelul ordonatorilor principali de credite şi nu au putut fi angajate în primul semestru, iar la rectificare aceste sume sunt puse la dispoziţia ordonatorilor acolo unde necesarul până la finalul anului este fundamentat - în principal în sănătate - şi sunt reduse acolo unde execuţia arată că nu vor fi utilizate. Diminuările de sume reţinute operate prin această rectificare depăşesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (−0,28 miliarde lei) şi Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).

Sănătatea beneficiază de cea mai mare suplimentare netă din această rectificare, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate crescând cu 3,22 miliarde lei, credite de angajament şi credite bugetare, pentru asigurarea continuităţii în acordarea medicamentelor, materialelor sanitare şi serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei), inclusiv programele naţionale de sănătate şi decontarea serviciilor medicale spitaliceşti, şi pentru susţinerea drepturilor salariale ale personalului din unităţile sanitare publice. Totodată, sunt puse la dispoziţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reţinute la începutul anului în acest buget, iar plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei. La Ministerul Sănătăţii sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 milioane lei: 183 milioane lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice judeţene de ambulanţă, 200 milioane lei pentru funcţionarea unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe (UPU/SMURD) din spitalele din reţeaua autorităţilor locale şi 391 milioane lei pentru acţiuni prioritare de sănătate şi programe naţionale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. Sunt puse la dispoziţia ministerului şi aproximativ 500 milioane lei din sumele reţinute iniţial, iar având în vedere gradul redus de execuţie a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei.

Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 3,47 miliarde lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârşitul anului, iar bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale creşte, per sold, cu 3,32 miliarde lei. La Ministerul Afacerilor Interne se asigură 563 milioane lei pentru drepturile de pensie din luna decembrie 2026 şi 68,6 milioane lei pentru încadrarea promoţiei de absolvenţi ai Academiei de Poliţie. Pentru bugetele locale, rectificarea asigură fondurile necesare drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi indemnizaţiilor lunare, serviciilor sociale din protecţia copilului, centrelor pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice şi Programului pentru şcoli al României.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 2.808,4 milioane lei, dintre care 280,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul judeţelor, 237,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 2.257,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, din care 2.000 milioane lei pentru achitarea plăţilor restante, şi 33,7 milioane lei pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat. Cele 2 miliarde lei pentru plăţile restante funcţionează ca un mecanism de compensare între autorităţile publice locale, operatorii economici şi buget, sumele fiind alocate pe judeţe şi localităţi pentru stingerea arieratelor şi plăţilor restante înregistrate la 30 septembrie 2026, iar cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026, sumele repartizate şi neutilizate până la 21 decembrie 2026 retrăgându-se.

Bugetul de investiţii al bugetului general consolidat se majorează prin această rectificare cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB, cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului, iar suplimentarea este orientată către finalizarea proiectelor din PNRR şi a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene: +2,0 miliarde lei pentru proiectele finanţate din componenta de împrumut a PNRR şi +1,2 miliarde lei la cheltuielile de capital. La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, iar creditele aferente componentei de grant a PNRR şi celorlalte proiecte cu finanţare externă nerambursabilă se ajustează în funcţie de stadiul implementării (−2,3 miliarde lei, cumulat), fără a afecta proiectele în derulare. Proiectul creează şi instrumentele necesare finalizării proiectelor până la termenele asumate, inclusiv posibilitatea virării creditelor neutilizate între titlurile aferente fondurilor europene 2014-2020 şi 2021-2027, Fondului de Modernizare şi programelor cu finanţare rambursabilă, redistribuirea creditelor de către Ministerul Finanţelor şi acoperirea cheltuielilor necesare finalizării proiectelor, iar pentru proiectele finanţate prin Instrumentul SAFE (6,37 miliarde lei în 2026) sunt permise virări de credite şi redistribuiri între ordonatori.