Minunile naturii: o pasăre îşi „micşorează” organele pentru a putea zbura mii de kilometri fără oprire

Natura oferă constant lecţii foarte importante. Pentru oameni, un zbor de câteva ore este suficient ca să înceapă să se plângă de scaune, mâncare, bagaje şi întârzierea avionului. Pentru o pasăre migratoare de dimensiunea unui porumbel, câteva mii de kilometri fără oprire reprezintă însă o călătorie obişnuită. Iar pentru a o putea face, pasărea îşi reorganizează propriul organism. Hudsonian godwit, cunoscută ştiinţific drept Limosa haemastica, este una dintre marile performere ale migraţiei. Pasărea călătoreşte între zonele de reproducere din nordul Americii şi cele de iernare din sudul continentului, traversând oceane şi continente. Unele dintre segmentele călătoriei depăşesc 7.000 de mile, adică peste 11.000 de kilometri, fără oprire. Un articol publicat de The New Yorker urmăreşte migraţia acestei specii şi cercetările biologilor care încearcă să afle cum reuşeşte o pasăre atât de mică să suporte un asemenea efort.

• Bagajul este propriul organism

Înainte de plecare, pasărea trebuie să-şi pregătească organismul pentru o călătorie în care nu există staţii de alimentare, hoteluri sau pauze pentru cafea. Strategia este surprinzătoare: anumite organe se micşorează temporar, astfel încât pasărea să reducă greutatea pe care trebuie să o transporte. În acelaşi timp, organismul se pregăteşte pentru acumularea rezervelor energetice necesare zborului. Practic, înainte de o călătorie foarte lungă, Hudsonian godwit nu îşi face bagajul mai uşor. Îşi face corpul mai eficient. Noi scoatem o pereche de pantofi din valiză ca să nu depăşim limita companiei aeriene. Pasărea are o soluţie ceva mai radicală.

• Peste 11.000 de kilometri fără oprire

Performanţa acestei specii este cu atât mai spectaculoasă cu cât unele exemplare pot parcurge mai mult de 7.000 de mile fără să aterizeze, informează The New Yorker. Asta înseamnă peste 11.000 de kilometri de zbor continuu. Pentru această pasăre înseamnă o singură etapă a migraţiei.

Cercetătorii au urmărit exemplarele cu dispozitive de monitorizare pentru a afla traseele, durata călătoriilor şi modul în care păsările îşi gestionează energia. Hudsonian godwit trebuie să navigheze pe distanţe uriaşe, să suporte schimbări de temperatură şi condiţii meteorologice şi să-şi consume rezervele energetice cu o precizie care ar face invidios orice manager de flotă. Toate acestea cu un creier şi un organism de câteva sute de grame. Cercetătorii urmăresc inclusiv exemplare precum A34, o femelă monitorizată în cadrul studiilor asupra migraţiei speciei. Datele colectate oferă informaţii despre traseele de deplasare şi despre schimbările fiziologice prin care trece pasărea în timpul migraţiei.

Habitatele de care depind păsările migratoare se află sub presiunea pierderii terenurilor, a modificărilor ecosistemelor şi a schimbărilor climatice. Pentru o specie care traversează mii de kilometri, dispariţia unei zone de hrănire sau de odihnă poate însemna o problemă mult mai mare decât pare pe hartă. Dar, la capătul călătoriei, are nevoie totuşi de un loc unde să pună picioarele. Spre deosebire de pasăre, omul nu pare să fi găsit încă soluţia de a-şi micşora apetitul pentru a ocupa tot mai mult spaţiu.