NOIEMBRIE FINANCIARRevenirea la plafonul cash de 5.000 de lei

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 7 decembrie 2023

Revenirea la plafonul cash de 5.000 de lei

English Version

Naţionala s-a calificat la Euro 2024 Cîţu a rămas fără imunitate Legea pensiilor a trecut de Parlament

Principala preocupare a Guvernului în ultima lună de toamnă a fost să îndrepte din erorile strecurate în Legea 296/2023 prin care s-au operat modificări fiscale, act normativ care a trecut de Parlament prin asumarea răspunderii de către Cabinetul Ciolacu. Una dintre măsurile care ar fi afectat cel mai mult mediul privat de afaceri şi care ar fi dus la dispariţia din economie a unui număr important de microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii era limitarea plăţilor cash şi reducerea plafonului zilnic de casă. Realizând pericolul pierderii unor contribuţii importante la bugetul de stat în urma dispariţiei din economie a respectivelor IMM-uri, Guvernul a revenit asupra măsurii iniţiale, menţinând vechile dispoziţii care prevăd un plafon zilnic de casă de 50.000 lei pentru fiecare agent economic şi menţinerea plăţilor cash la nivelul de 5.000 de lei pe zi între agenţii economici, şi la nivelul de 10.000 lei pe zi pentru persoanele fizice.

Din dorinţa de a compensa renunţarea la reducerea plafonului privind plăţile cash şi plafonului zilnic de casă, Executivul a aprobat un act normativ prin care stabileşte impozitarea cu o cotă minimă de 15% a profitului marilor grupuri sau întreprinderi multinaţionale şi naţionale a căror cifră de afaceri anuală consolidată este de cel puţin 750 de milioane de euro.

Pentru a se încadra în ţintele stabilite cu Comisia Europeană atât în PNRR, cât şi pentru ţinerea sub control a deficitului bugetar, Guvernul a aprobat luna trecută proiectul de modificare a legii privind sistemul public de pensii, actul normativ fiind adoptat în procedură de urgenţă de Parlament, trecând aproape fără dezbateri, pe repede-înainte, prin comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor.

În luna noiembrie, am consemnat şi o veste bună pentru investitorii în capacităţile de energie regenerabilă: guvernul Ciolacu a aprobat planul de amenajare a spaţiului maritim, act care delimitează clar perimetrele offshore în care pot fi desfăşurate activităţi economice care nu periclitează fauna şi flora existente în zona teritorială a ţării noastre de la Marea Neagră. Pe baza acestui act şi a legii privind eolienele off-shore care aşteaptă aprobarea Parlamentului, vor putea fi demarate investiţiile pentru parcurile eoliene din Marea Neagră menite să contribuie la independenţa energetică a ţării noastre şi la transformarea României într-un hub energetic regional.

Pe plan macroeconomic, consemnăm faptul că execuţia bugetară pentru primele zece luni ale anului 2023 publicată de Ministerul Finanţelor în luna noiembrie, arată un deficit bugetar de 3,97% din PIB, respectiv 62,81 miliarde lei, fapt care a determinat ministerul respectiv să apeleze la creditare din sistemul bancar intern, dar şi de la populaţie prin emiterea unor noi titluri de stat menite să atragă la bugetul statului încă 5,675 miliarde lei.

În aceste condiţii, agenţia de rating Moody's a reconfirmat în data de 3 noiembrie ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung şi P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum şi perspectiva stabilă. Mai mult, Banca Naţională a României a menţinut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Totodată, banca centrală a decis menţinerea prognozei privind inflaţia de 7,5% pentru ultimul trimestru al acestui an, estimând pentru primul trimestru din 2024 o inflaţie de 7,7%.

În ultima zi a lunii noiembrie, a devenit operaţional Sistemul Garanţie Returnare, care instituie colectarea selectivă a peturilor, dozelor şi sticlelor atât pentru comercianţi, cât şi pentru utilizatorii finali.

Pentru luna trecută, mai menţionăm faptul că fostul premier Florin Cîţu şi-a pierdut imunitatea parlamentară şi împreună cu foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, va fi urmărit penal de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid, pentru un prejudiciu estimat la un miliard de euro prin prisma achiziţionării unei cantităţi de vaccin mai mare decât era necesar în realitate.

În acest context tulbure pe plan intern, preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat timp de două săptămâni într-o vizită oficială în Africa, pe traseul Kenya-Tanzania-Capul Verde-Senegal, vizită care a semănat mai mult cu un itinerar turistic efectuat cu un an înainte de părăsirea Palatului Cotroceni.

Singura veste bună pentru luna trecută au primit-o suporterii echipei naţionale de fotbal, după ce jucătorii aflaţi sub bagheta selecţionerului Edward Iordănescu au reuşit în patru zile să învingă Israel şi Elveţia şi să se califice de pe primul loc din grupă la turneul final al Campionatului European ce se va desfăşura în iunie 2024 în Germania. Ultima calificare a naţionalei de fotbal la un turneu final european a avut loc în urmă cu opt ani, pentru Euro 2016, care a avut loc în Franţa.

Modificări fiscale reşapate

Guvernul a adoptat în luna noiembrie o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat plafoanele privind utilizarea plăţilor cash. Actul normativ adoptat ţine cont de opiniile exprimate de întreprinzători prin sondajul realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în perioada 3-6 noiembrie 2023, precum şi de reacţiile societăţii la măsurile de limitare a utilizării numeralului. Astfel, se revine la situaţia prin care încasările se fac în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei între operatorii economici. Încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry sunt limitate la un plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană. Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei. De asemenea, sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.

Tot în domeniul fiscal, membrii guvernului Ciolacu au aprobat un proiect de lege privind modificarea Codului Fiscal cu privire la taxa pe valoare adăugată (TVA). Potrivit actului normativ care a fost trimis Parlamentului şi care ar uma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, se clarifică prevederile referitoare la termenul de depunere a declaraţiilor aferente regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 şi 315/2 din Codul fiscal, stabilind în mod expres ultima zi calendaristică a fiecărei luni, chiar dacă aceasta este nelucrătoare. În actuala variantă a Codului Fiscal se prevede că aceste declaraţii se pot depune până la finalul următoarei luni după încheierea perioadei fiscale acoperite.

În cursul lunii trecute, Executivul a mai aprobat proiectul de lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni.

Proiectul de lege adoptat de Guvern introduce reglementări pentru impozitarea profitului marilor grupuri sau întreprinderi multinaţionale şi naţionale a căror cifră de afaceri anuală consolidată este de cel puţin 750 de milioane de euro cu o cotă minimă de 15%. Această măsură va genera un impact bugetar pozitiv, care nu a fost cuantificat în nota de fundamentare a viitorului act normativ.

Guvernul demarează "Marea Colectare"

În 30 noiembrie, Guvernul a demarat "Marea Colectare" odată cu operaţionalizarea Sistemului Garanţie Returnare, pentru care luna trecută a mai adoptat două acte normative. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă Executivul a stabilit realizarea unui sistem de contribuţii datorate de către operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje primare nereutilizabile, care fac obiectul Sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje. Plata acestor contribuţii se va efectua pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor anuale impuse şi cantităţile efectiv recepţionate. Sumele rezultate se utilizează pentru finanţarea dezvoltării infrastructurii gestionării deşeurilor în vederea atingerii obiectivelor naţionale în domeniu, având la bază strategia stabilită de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Guvernul a mai aprobat şi HG 1075/2023, care modifică şi completează HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. În urma modificărilor aduse, producătorii sunt obligaţi să înregistreze în Registrul Ambalajelor SGR fiecare tip de ambalaj SGR pus pe piaţă, iar comercianţii sunt obligaţi să indice valoarea garanţiei distinct de preţul produsului, atât la raft cât şi în documentele fiscale aferente produsului în ambalaj SGR.

Practic, începând din 30 noiembrie 2023 ori de câte ori vor cumpăra o apă minerală sau plată, o băutură răcoritoare, o bere sau o sticlă cu vin, cetăţenii vor plăti o garanţie de 50 de bani, pe care o vor recupera de îndată ce vor înapoia ambalajul gol, evident, fie la acelaşi magazin, fie la orice alt magazin din România, pentru că toate magazinele care pun pe piaţă astfel de băuturi vor fi totodată şi puncte de colectare. SGR este al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei. Înfiinţarea centrelor de colectare ale RetuRO vor crea peste 600 de locuri de muncă, până la sfârşitul anului viitor. Guvernul estimează că anual vor fi colectate astfel peste 7 miliarde de sticle, peturi sau doze de aluminiu, care vor ajunge în fabricile de reciclare unde vor genera locuri de muncă şi investiţii. Potrivit datelor iniţiale, peste 80.000 de companii mici şi mari sunt înscrise în SGR, privind colectarea ambalajelor reciclabile.

Modificarea sistemului public de pensii trece de Parlament

În 9 noiembrie, Guvernul aproba proiectul de lege privind sistemul public de pensii, pe care îl trimitea în Parlament. Potrivit actului normativ, pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari vor fi recalculate după noua formulă. Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Se egalizează treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani.

În cazul femeilor, concediul pentru creşterea copilului este considerat perioadă contributivă, iar vârsta de pensionare se reduce cu 6 luni pentru fiecare copil (până la cel mult 3 ani şi 6 luni). Se vor acorda puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani după următoarea formulă: +0,5 puncte/an pentru intervalul 26-30 de ani;

+0,75 puncte/an pentru intervalul 31-35 de ani; +1 punct/an începând de la 36 de ani. De asemenea, sporurile nepermanente pentru care s-au plătit contribuţii se iau în calcul la stabilirea pensiei: acord global, al 13-lea salariu, plata cu ora, premii, prime etc.

Pensiile se vor majora anual, la 1 ianuarie, cu rata medie a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut. De la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1785 de lei la 2032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă.

În baza unui contract voluntar de asigurare se pot cumpăra maximum 6 ani de vechime.

Potrivit legii, vor exista următoarele tipuri de pensii: pentru limită de vârstă, de invaliditate, anticipată, de urmaş.

Legea privind sistemul public de pensii a fost adoptată, cu mici amendamente, în procedură de urgenţă de Parlament, în 20 noiembrie înregistrându-se votul final la Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, în ciuda criticilor vehemente din partea deputaţilor USR şi AUR.

Din păcate, sistemul public de pensii gândit de Guvern nu va putea fi implementat în totalitate conform noii legi, după ce în cursul lunii noiembrie Curtea Constituţională a României a decis că legea abrogării pensiilor deputaţilor şi senatorilor este neconstituţională.

Continuă programele privind susţinerea financiară a mediului de afaceri

Deşi se confruntă cu probleme mari privind colectarea veniturilor bugetare programate, chiar dacă, potrivit declaraţiilor de luna trecută ale premierului Marcel Ciolacu, ANAF a ajuns în luna octombrie la un nivel record de colectare de 40 miliarde lei, Guvernul continuă finanţarea programelor ce vin în sprijinul mediului de afaceri. Astfel, Executivul a adoptat în noiembrie o orodonanţă de urgenţă prin care a crescut cu 4 miliarde lei plafonul total pentru acest an al garanţiilor acordate prin programul IMM Invest Plus, fondurile respective urmând să finanţeze încă 4500 de firme, care vor duce numărul total al sprijinului acordat la 31.200 de companii.

Tot pentru a veni în sprijinul investitorilor, dar şi pentru a ajuta dezvoltarea sectorului energetic în ceea ce priveşte energiile regenerabile, Guvernul a adoptat o orodonanţă de urgenţă prin care a aprobat planul de amenajare a spaţiului maritim. Actul normativ identifică distribuţia spaţială şi temporală a activităţilor şi utilizărilor în apele marine astfel încât autorităţile competente să poată stabili principiile şi obiectivele pe termen lung, în vederea reducerii la minimum a impactului negativ asupra mediului marin şi pentru a susţine dezvoltarea durabilă a economiei albastre. Documentul are caracter de reglementare şi vizează promovarea unui proces decizional coordonat şi integrat privind dezvoltarea durabilă a regiunii Mării Negre, prin politici sectoriale coerente în domenii precum acvacultură, pescuit, explorarea ţiţeiului, a gazelor şi a altor surse de energie, a resurselor minerale, precum şi pentru producţia de energie din surse regenerabile, transport maritim, extracţia materiilor prime, cercetarea ştiinţifică sau activităţile turistice.

Mai mult, pentru finanţarea investiţiilor publice, Guvernul a aprobat actul constitutiv al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare SA, bancă prevăzută în PNRR. Misiunea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare SA este de a sprijini proiecte strategice care nu pot găsi finanţare în sistemul bancar obişnuit, iar activitatea sa se va desfăşura cu respectarea legislaţiei în materie de ajutor de stat. Capitalul social al Băncii, subscris, este de 3 miliarde de lei. Banca va fi administrată în sistem dualist, de către un Consiliu de Supraveghere format din 7 membri şi un Directorat format din 3 membri.

BNR păstrează la 7% rata dobânzii de referinţă

În tot contextul macroeconomic de mai sus, în 8 noiembrie Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei anuale a dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În motivarea deciziei lor, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în septembrie şi pe ansamblul trimestrului III 2023 în linie cu previziunile, coborând la 8,83%, de la 9,43% în august şi 10,25% în iunie. S-a observat că descreşterea a fost mai lentă decât în precedentele două trimestre, în condiţiile în care noile scăderi ample de dinamică consemnate în acest interval de preţurile alimentelor şi energiei au fost parţial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor şi medicamentelor. În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat scăderea în trimestrul III, coborând vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3% în septembrie, de la 13,5% în iunie, în principal ca urmare a accentuării evoluţiei dezinflaţioniste a preţurilor alimentelor procesate, dar şi în condiţiile temperării creşterilor de dinamică pe segmentul bunurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o decelerare semnificativă a creşterii economiei în a doua parte a anului curent, inclusiv comparativ cu previziunile precedente, implicând o restrângere mult mai alertă a excedentului de cerere agregată în acest interval, precum şi o dinamică anuală mai modestă a PIB decât cea anticipată anterior. În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar uşor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei se va reduce la 7,5% în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor şi va descreşte apoi gradual până la 4,8% în decembrie 2024, faţă de 4,4% în proiecţia precedentă, pentru ca în 2025 să-şi accelereze scăderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3% aflat în jumătatea superioară a intervalului ţintei.

Faţă de datele BNR, Comisia Europeană a arătat că ţara noastră va înregistra la finalul anului 2023 o creştere economică de 2,2% şi un deficit bugetar de 6,3% din Produsul Intern Brut. Comisia Europeană a revizuit luna trecută, în jos, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în mai, la 2,2%, din cauza inflaţiei ridicate care limitează veniturile reale disponibile, a înăspririi condiţiilor financiare şi cererii externe, conform previziunilor economice de toamnă publicate miercuri de executivul comunitar. Conform noilor previziuni, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 2,2% în 2023 şi de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul de 3,2% în 2023, respectiv 3,5% în 2024, conform previziunilor economice de primăvară. În ceea ce priveşte deficitul, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că acesta este posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, acelaşi nivel ca şi în 2022. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă, în sus, faţă de deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară. Executivul comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementare în luna ianuarie 2024.

În ceea ce priveşte sistemul bancar, amintim că în 6 noiembrie premierul Marcel Ciolacu şi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor au convenit ca, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice, comisioanele bancare să nu fie majorate. Punerea în aplicare a măsurilor guvernamentale pentru combaterea evaziunii şi menţinerea comisioanelor bancare la nivelul actual au fost principalele teme discutate la întâlnirea între premierul Marcel Ciolacu şi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor. Reprezentanţii Guvernului şi cei ai Asociaţiei Române a Băncilor au stabilit un mecanism permanent de consultare, la care să participe şi Banca Naţională a României.

Florin Cîţu, urmărit penal de DNA în dosarul achiziţiei vaccinurilor anti-Covid 19

Fostul premier Florin Cîţu şi-a pierdut imunitatea parlamentară în 29 noiembrie, după ce plenul Senatului a aprobat solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale pe numele actualului senator liberal care este acuzat de abuz în serviciu în dosarul achiziţiei vaccinurilor anti-Covid.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, cu o săptămână înainte de şedinţa de plen a Senatului, că a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziţia de vaccin anti-Covid.

Preşedintele Klaus Iohannis a dat curs în 27 noiembrie solicitării Parchetului General şi a dat liber declanşării urmăririi penale pentru cei doi foşti miniştri ai Sănătăţii.

În 23 noiembrie 2023 procurorii anticorupţie cereau ridicarea imunităţii sale parlamentare pentru declanşarea urmăririi penale in personae în acest dosar. Procurii DNA afirmă că din cercetarea in rem declanşată în 15 septembrie 2021 au rezultat probe din care reiese că, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, cei trei demnitari (n.red. - Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă) ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului, deoarece statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

În urma acţiunii DNA, USR a sesizat-o pe Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, cu privire la dosarul respectiv, acuzându-l pe procurorul de caz că este antivaccinist şi că nu are dreptul să pună în discuţie oportunitatea achiziţiei decisă de guvernul Cîţu.

Guvernul operaţionalizează Codul Român al Sustenabilităţii

Executivul a aprobat luna trecută Metodologia pentru raportarea durabilităţii - Codul Român al Sustenabilităţii. Elaborarea şi operaţionalizarea Codului Român al Sustenabilităţii are drept scop creşterea numărului entităţilor care publică declaraţii nefinanciare sau rapoarte de sustenabilitate. De asemenea, asigură transparenţa, consecvenţa şi comparabilitatea informaţiilor nefinanciare, cu privire la sustenabilitate.

Actul normativ adoptat prevede raportarea durabilităţii, în mod voluntar, de către entităţile cu peste 500 de salariaţi, entităţile cu peste 250 de salariaţi (ce urmează să intre sub incidenţa Directivei europene CSRD pentru anul financiar 2025) şi orice entitate care doreşte să publice informaţii referitoare la activităţile în domeniul sustenabilităţii.

Metodologia CRS simplifică raportarea, astfel încât raportul poate fi descărcat şi depus ca declaraţie nefinanciară conform reglementărilor în vigoare sau publicat pe site-ul entităţii ca raport de sustenabilitate.

MApN cumpără 200 de rachete

Guvernul a aprobat în cursul lunii noiembrie un memorandum privind solicitarea Ministerului Apărării Naţionale către Parlamentul României privind obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurii de achiziţie de rachete PAC-2 GEM-T, în scopul consolidării capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)". Prin acest act memorandum, MApN solicită Parlamentului aprobarea prealabilă iniţierii procedurii de achiziţie a unui număr de 200 de rachete PAC-2 GEM-T de producţie europeană, în scopul consolidării capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)". Contractul de achiziţie se va derula începând cu anul 2024.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. vad ca nu se spune nimic de legea facturilor electronice declararea in sistem in 5 zile; disparitia / interzicerea de emiteri facturi in fizic (de la anu) cont semnatura electronica cont facturi electronice… amenzile usturatoare la intarzierea inregistrarii in termen de 5 zile a facturilor electronice, amenzi usturatoare la emiterea facturilor in fizic..

    anul urmator e tambalau mare..  

    s c c r e t 

    1. Despre generalizarea e-factura s-a scris in materialul Luna Octombrie Financiară și in Septembrie Financiar, cand au fost prezentate toate masurile fiscale ce intra in vigoare de anul viitor. In Noiembrie Financiar sunt mentionate deciziile Guvernului - pasii inapoi facuti - fata de ce a fost asumat prin legea 296/2023 prin care s-au introdus masurile fiscale. Legea respectivă a fost asumata in 27 septembrie de Guvernul Ciolacu și promulgată de Klaus Iohannis în luna octombrie.

      Nu se spune nimic nici de Primul Razboi Mondial.

      Semnaturi electronice doar de la cele 3 firme, ale cui trebuie.

    ROMANIA NU E NIGERIA (SAU SUEDIA) UNDE S-A INCERCAT LIMITAREA FORTATA A CASH-ULUI PENTRU A SE INTRODUCE IN VIITOR CBDC (central bank digital currency - moneda emisa de banca centrala exclusiv electronic, fara cash).

    ROMANIA ESTE SI VA RAMANE LIBERA!  

    Ban.Cher.Vali 

    1. 100 de guverne si banci centrale au semnat deja acordul de bani electronici!

      s c c r e t 

      nu e problema

      nelinisti civile ce devin violente 

      Ban.Cher.Vali 

      ... mai tineti minte cand eram copii si tranzactionam "surprize"? ... este cea mai simpla metoda de a reinventa barterul ... is curios cum ma va taxa statul daca schimb bicileta pe masina de tuns iarba ... marii retaileri au vandut mai putin o bicicleta si o masina de tuns iarba ... iar statul pierde tva ... intre timp bancile isi regleaza balantele din taste :) ...

      intre dorinte si realitate e distanta mare si ce vrea populatia de varsta 2 si a 3 nu e important. ce e important este ca tineretul vrea carduri, vrea contactless, vrea "cu telefonul" ceea ce se muleaza perfect pe cdbc si derivatele ei. Ca va fi implementat la anul sau peste 15 ani e irelevant, asta e directia a virtualizarii si electrificarii si, exceptand niste calamitati de genul WWIII, un potop sau asteroid care sa ne trimita inapoi la epoca de piatra, nu exista cale de intoarcere.

      ... pentru ca ii tin parintii ;) ...

      ... ex. 1 tanar cumpara (second heand) online si revinde online ... tatal era mandru de el ... ex. 2 doua tinere cumparau second hend si vindeau online ... erau mandre de ele ... ex. 3 tanara la casa in magazin ... fonduri insuficiente ... telefon acasa ... ... poate as mai gasi exemple ... dar o sa sar direc la concluzii ... 1. daca incepi sa-i impozitezi, le distrugi "afacerea" ... inclusiv platformele de tranzactionare ... 2. vor ajunge si ei populatie de de varsta 2 si 3 ... 3 cine mai produce necesarele consumului ... pentru a sustine creditul ... pentru a sustine statul?!? ...

      micile probleme de conectivitate sunt inerente, dar se depasesc usor, mai ales dupa introducerea 5go rbetter. ce ramane este obisnuinta de a folosi telefon si card de catre actuala populatie cu varste sub ~23 , indiferent de sursa fondurilor. pana si in piete se pot gasi terminale pos.

      vrem nu vrem, astea sunt vremurile, nici cei cu carutele cu boi nu au privit cu ochi buni tractoarele, cei cu monezi de aur/argint pe cei cu bani de hartie etc.

      ... nu contest absolut deloc acest aspect ... si sunt sigur ca robotozizare+"ai" poate aduce multe beneficii ... si desigur it-ul este o industrie de succes ... dar cand am sustinut la opinia 2.3 cum ca "este cea mai simpla metoda de a reinventa barterul" ... nu am vorbit sa ma aflu in treaba, pentru likeuri sau prestigiu ... barter = schimb de produse sau servicii... ... daca am analiza "fenomenul" streaming, content creator, influencer ... am putea observa cu usurinta ca este tot o forma de barter (poate o sa detaliez alta data acest aspect) ... capitalizata (momentan) de cei furnizeaza platformele ... la opinia 2.5 am incercat o forma de ironie ... observ ca a fost bine primita ... modelul functioneaza pentru ca exista suficienta inertie in sistem ... dar nu va tine mult ... o autonomie autogenerata in sistem (prin robotizare si ai) va face omul inutil ... si totusi tinerele generatii is deja familiarizate cu barterul ... relatia este simpla - furnizorii de platforme vor ai pentru ca oamenii is mofturosi ... dar plaformele lor functioneaza pentru ca oamenii is mofturosi ... nu vreti un ai mofturos doar pentru a acoperi fluxuri frauduloase de capital ... va va elimina pentru a-si crea propria audienta ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

unbr.ro
danescu.ro
arsc.ro
raobooks.com
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Feb. 2024
Euro (EUR)Euro4.9753
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5970
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2177
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8238
Gram de aur (XAU)Gram de aur298.9173

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb