Nou plan bugetar pentru UE: sprijin extins pentru dezvoltare regională şi agricultură

Proiectul de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 va fi substanţial modificat, în ceea ce priveşte alocările pentru dezvoltarea regională şi pentru sprijinirea fermierilor, potrivit unui document înaintat de Ursula von der Leyen-preşedintele Comisiei Europene, către Roberta Metsola-preşedintele Parlamentului European, citat de agenţia de presă germană dpa.

Potrivit sursei citate regiunile şi Parlamentul European vor primi un rol mai important în deciziile de alocare a fondurilor, se vor acorda garanţii suplimentare pentru agricultură, va fi rezervată o parte din alocare pentru dezvoltarea zonelor rurale şi deputaţii europeni vor fi implicaţi direct în procesul de distribuire şi revizuire a bugetului UE. Aceste ajustări făcute de Comisia Europeană survin ca răspuns la criticile vehemente din Parlamentul European, unde liderii grupurilor politice au acuzat că varianta de buget propusă iniţial la finalul lunii iunie pentru perioada 2028-2034 reduce importanţa sectoarelor cheie prin comasarea fondurilor într-un singur mecanism uriaş şi opac.

Decizia de recalibrare nu este doar tehnică, ci profund politică. Cu un buget de aproximativ două trilioane de euro, cu 700 miliarde euro mai mult decât cel pentru perioada 2021-2027, miza reflectă direcţia strategică a Uniunii pentru următorul deceniu. Parlamentarii europeni au atras atenţia că zonele agricole şi comunităţile rurale, deja vulnerabile la schimbările economice globale şi la presiunile pieţei, riscau să devină victime colaterale ale unei reorganizări administrative concepute la Bruxelles. Ei au avertizat că eliminarea fondurilor separate pentru dezvoltare rurală şi pentru politica agricolă ar putea transforma priorităţile în obiective abstracte, rupte de realitatea din teren, unde fermele mici dispar, iar tinerii migrează către oraşe din lipsă de perspective.

Scrisoarea transmisă de von der Leyen către Roberta Metsola şi către preşedinţia rotativă a Consiliului UE marchează o încercare de reechilibrare a relaţiilor de putere între instituţiile europene. Parlamentul solicită nu doar consultare simbolică, ci drept efectiv de co-decizie în configurarea şi ajustarea planurilor naţionale de finanţare. În joc este definiţia însăşi a democraţiei europene: cine controlează banii, controlează direcţia politică a Uniunii.

În realitate, această dispută scoate la lumină tensiunea structurală care macină Uniunea Europeană de ani buni: diferenţa dintre viziunea centralizatoare a instituţiilor comunitare şi revendicarea autonomiei politice a regiunilor. Redefinirea bugetului devine, astfel, un câmp de bătălie pentru identitatea proiectului european.