Nu doar Google; Recomandarea AI este noua miză a companiilor

Reporter: Din datele pe care le analizaţi la GEOflux.ai, cum se schimbă modul în care oamenii caută informaţii şi descoperă branduri? Ce înseamnă această schimbare pentru companii?

Robert Vîja: Datele arată că oamenii au din ce în ce mai multă încredere în răspunsurile generate de AI, pentru că sunt mai bine documentate şi pun cap la cap, într-un singur loc, mai multe variante de produse, servicii sau soluţii. Cu alte cuvinte, după o interogare, este probabil ca un utilizator să şi intre pe un site şi chiar să plaseze o comandă sau să completeze un formular.

Practic, utilizatorul renunţă la zece căutări pe Google în favoarea unei singure conversaţii cu un model de AI. Asta schimbă fundamental felul în care companiile trebuie să comunice, din două motive: În primul rând, căutarea se fragmentează. Dacă până acum peste 90% din căutări treceau prin Google, căutările în AI (în creştere accelerată) se împart între mai multe modele: ChatGPT, Gemini, Perplexity, Claude, modele open source şi chiar alternativa europeană, Mistral. Fiecare îşi construieşte răspunsul diferit, aşa că regulile prin care ajungi să fii recomandat diferă de la un model la altul.

În al doilea rând, AI îşi ia informaţia din surse mult mai diverse. În trecut era suficient să ai backlink-uri de pe site-uri generaliste. Acum contează să fii menţionat acolo unde modelele chiar citesc: articole de presă, Reddit şi forumuri, site-uri de recenzii, YouTube şi podcasturi, LinkedIn. Nu mai vorbim despre un singur canal, ci despre o prezenţă coerentă în tot ecosistemul online.

Reporter: Aţi analizat sute de mii de răspunsuri generate de ChatGPT, Gemini şi Perplexity. Care sunt cele mai surprinzătoare concluzii la care aţi ajuns despre comportamentul utilizatorilor?

Robert Vîja: Noi analizăm în primul rând cum răspund modelele, ChatGPT, Gemini şi Perplexity, la întrebările oamenilor. Iar felul în care răspund modelează direct ce văd şi pe ce se bazează utilizatorii când aleg un brand. Câteva lucruri ne-au surprins. De exemplu, aceeaşi întrebare, un alt motor, găseşti altă lume. Un brand poate domina în ChatGPT şi să fie aproape absent în Gemini sau Perplexity. Utilizatorul nu primeşte un singur adevăr, ci trei realităţi diferite, în funcţie de unde întreabă. Pentru branduri asta înseamnă că nu mai există „un" rezultat de optimizat, ci mai multe, cu reguli diferite.

Apoi, liderul de piaţă nu e neapărat liderul din AI. De multe ori, brandul cu cea mai mare cifră de afaceri nu e cel pe care îl recomandă AI-ul. Contează mai mult cât şi cum eşti prezent în online decât cât de mare eşti în realitate. E surprinzător cât de des cel mai vizibil în AI e un jucător mai mic, dar mai bine comunicat.

Nu în ultimul rând, sursele care decid recomandarea nu sunt site-urile brandurilor. Ce cântăreşte cel mai mult în răspuns sunt de obicei surse terţe: Reddit, forumuri, site-uri de recenzii, articole de presă, nu site-ul oficial al companiei. Practic, brandurile îşi pierd o parte din controlul asupra propriei poveşti, iar cine nu urmăreşte ce se spune despre el în afara site-ului propriu nu vede jumătate din poveste.

În esenţă, nu există un răspuns fix. Aceeaşi întrebare poate primi răspunsuri diferite de la o zi la alta şi, mai ales, în funcţie de cine întreabă. Am văzut că, dacă schimbi persona (un părinte, un antreprenor, un student cu buget mic), se schimbă şi brandurile recomandate. Nu ai un clasament unic de „păcălit", ai un răspuns viu care se adaptează la context.

Concluzia de fond: vizibilitatea în AI nu se câştigă printr-un truc, ci printr-o prezenţă coerentă, în mai multe surse şi pentru mai multe tipuri de public.

Reporter: Se vorbeşte tot mai des despre faptul că AI-ul poate reduce traficul către site-uri. Cum vedeţi evoluţia relaţiei dintre motoarele de căutare tradiţionale şi platformele conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială?

Robert Vîja: E clar că AI-ul reduce traficul care venea dinspre Google, iar Google însuşi, prin AI Overviews şi AI Mode, taie din traficul care ajungea la branduri prin SEO. Dar trafic mai mic nu înseamnă neapărat bani mai puţini. Din ce vedem, un vizitator care vine dintr-o conversaţie cu AI-ul converteşte semnificativ mai bine (chiar şi 5x) decât unul din căutarea clasică, pentru că ajunge deja informat şi cu o intenţie clară.

Pe termen lung, cred că cele două lumi vor lucra împreună, nu una împotriva celeilalte. Se vede deja: ChatGPT se sprijină pe indexul Bing, iar Gemini este construit peste Google Search. E, practic, imposibil şi fără sens financiar, ca modelele de AI să reconstruiască de la zero o industrie de motoare de căutare clădită în zeci de ani. Mai degrabă se vor parteneria decât să o dubleze.

Reporter: Ce diferenţiază un brand pe care AI-ul îl recomandă frecvent de unul care, deşi este puternic în piaţă, lipseşte aproape complet din răspunsurile generate?

Robert Vîja: AI-ul încearcă să recomande utilizatorului soluţia potrivită şi face asta pe baza informaţiei pe care o găseşte despre branduri online. Un brand poate fi lider de piaţă ca cifră de afaceri sau profit, dar dacă nu are o prezenţă solidă în online modelul pur şi simplu nu are suficiente informaţii despre el, aşa că nu îl recomandă. E o veste bună pentru brandurile mai mici sau mai noi: cine comunică bine şi consecvent poate câştiga cotă în AI chiar şi fără să fie liderul din piaţa reală.

Reporter: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac companiile atunci când încearcă să îşi crească vizibilitatea în rezultatele generate de AI?

Robert Vîja: În primul rând, nu măsoară ce trebuie şi cum trebuie. Aleg concurenţii greşiţi, se compară cu cei care vând mult, nu cu cei cu care se bat de fapt în online. Şi fac tracking pe cuvinte cheie, nu pe prompturi.

Diferenţa e mare: dacă scrii în ChatGPT „iPhone 17", primeşti informaţii despre telefon. Deci nu mai urmăreşti un keyword ca „iPhone 17", ca în SEO, ci conversaţii reale de tipul „De unde pot să cumpăr un iPhone 17 online, la un preţ bun?". Cine nu face saltul ăsta ajunge să măsoare cu totul altceva decât ceea ce caută de fapt clienţii lui.

Reporter: În ultimii ani, companiile au investit masiv în SEO. Credeţi că asistăm la apariţia unei noi discipline dedicate optimizării prezenţei în răspunsurile AI? Cum diferă aceasta de optimizarea pentru Google?

Robert Vîja: Da, GEO e clar o disciplină nouă, dar e strâns legată de SEO, iar cine a făcut SEO bine porneşte cu un avantaj. Diferenţa principală e trecerea de la link la menţiune. În SEO contează să primeşti un backlink: pe un site ca exemplu.com să existe un link care, apăsat, duce către tine. În GEO contează ca articolul să te menţioneze clar, pe nume, şi să te pună într-o lumină bună, chiar şi fără link.

Şi pentru că modelele îşi iau informaţia din mai multe surse, strategia devine holistică: brandul trebuie să producă conţinut în mai multe formate şi să îl publice pe mai multe canale. Ideal, tot conţinutul ăsta ar trebui să spună aceeaşi poveste şi acelaşi mesaj strategic, ca să nu trimiţi semnale contradictorii care derutează modelele.

Reporter: Există anumite industrii sau tipuri de companii care sunt mai avantajate în noul mod de căutare bazat pe inteligenţă artificială? Care sunt domeniile unde schimbarea se vede deja cel mai clar?

Robert Vîja: Sincer, cred că aproape orice business are de câştigat, la fel ca la SEO: dacă lumea te caută, contează să apari. Dar nu toate pornesc de la acelaşi nivel. Se vede cel mai clar acolo unde omul chiar stă şi se documentează înainte să cumpere.

În beauty, de exemplu, avem clienţi care nu mai vor doar să apară la „cea mai bună cremă". Vor să fie recomandaţi când cineva scrie „fă-mi un plan pentru ten gras, cu acnee". E cu totul altă discuţie, trebuie să fii soluţia la o problemă, nu doar un produs pe un raft.

La fel în travel. Nu mai vinzi un hotel pe o plajă, vinzi un plan de 7 zile în Grecia, cu 1500 de euro de persoană şi cinci plaje bifate cu maşina închiriată. Cine răspunde la toată întrebarea aia, ăla e recomandat.

Zona de software B2B e poate cea mai dură. Un om care caută un CRM întreabă direct ChatGPT-ul ce i-ar recomanda pentru echipa lui şi de acolo îşi face lista scurtă. Dacă nu eşti în răspunsul ăla, practic nici nu exişti pentru el, oricât de bun ai fi.

Şi e o zonă la care aproape nimeni nu se gândeşte: HR-ul. Candidaţii întreabă deja AI-ul unde merită să lucreze şi cum e cultura la o firmă sau alta. Dacă modelul îţi scoate în faţă recenziile proaste de pe forumuri, sau pur şi simplu nu te pomeneşte, oamenii buni nu-ţi mai trimit CV. Te poate costa recrutarea fără să înţelegi de ce.

Reporter: Cum evaluaţi nivelul de pregătire al companiilor din România pentru această schimbare? Sunt organizaţiile conştiente că modul în care sunt descoperite online începe să se transforme?

Robert Vîja: Companiile mici şi medii, din păcate, încă nu sunt pregătite. E o tehnologie care evoluează foarte rapid şi e greu de urmărit,din acest motiv am construit GEOflux.ai. Corporaţiile stau mai bine, atât financiar cât şi ca acces la informaţie, multe primind direcţia direct de la sediul central.

Problema de fond e că multe companii nu înţeleg cum funcţionează AI-ul, cu plusurile şi cu minusurile lui. Iar dacă nu înţelegi mecanismul, nu ai cum să te pregăteşti ca să îţi influenţezi prezenţa în AI.

Reporter: Din perspectiva unui antreprenor care dezvoltă o platformă într-un domeniu aflat la început, ce oportunităţi vedeţi pentru România în economia construită în jurul inteligenţei artificiale?

Robert Vîja: E o schimbare pe care o aşteptam de mulţi ani: trecerea României de la o piaţă de IT bazată pe forţă de muncă, unde vindeam programatori la oră, la una bazată pe produs, unde vindem idei, produse şi servicii create aici. Devenim mai independenţi şi mai puternici pe piaţa globală, pentru că vindem ceva mult mai puţin expus la economia locală, la schimbările legislative sau la problemele interne.

Există însă şi un revers pentru statul român: în momentul în care un business nu mai înseamnă oameni, ci software, mutarea lui în altă ţară costă câteva mii de euro, un avocat şi un contabil bun. Valoarea rămâne mobilă, iar asta pune presiune pe cât de predictibil şi prietenos trebuie să fie mediul de business de aici.

Reporter: Mulţumesc!