OMM: 2025, unul dintre cei mai secetoşi ani pentru râurile lumii din ultimele decenii

Rezervele globale de apă terestră se află într-o tendinţă descendentă de aproximativ un deceniu, iar 2025 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani pentru cursurile de apă din ultimii 35 de ani de monitorizare. Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) avertizează asupra riscurilor pentru aprovizionarea cu apă în viitor, potrivit raportului „Starea resurselor globale de apă”, citat de AFP.

• Debite sub nivelul normal în peste o treime dintre bazinele hidrografice

Datele analizate de OMM indică debite sub nivelul normal în peste o treime dintre bazinele hidrografice ale lumii. Potrivit lui Wayne Jenkinson, directorul diviziei de hidrologie şi criosferă din cadrul organizaţiei, este dificil de stabilit cu certitudine dacă 2025 a fost al doilea sau al treilea cel mai secetos an înregistrat, însă anul se află „în top 3”. Raportul arată că, în ultimii şapte ani, numărul cursurilor de apă cu un debit considerat „normal” a fost cel mai scăzut din 1991. Debitele s-au situat sub nivelul normal pe mai mult de 36% din suprafaţa bazinelor hidrografice la nivel mondial. Rezervele de apă terestră - inclusiv apele subterane, lacurile, vegetaţia, gheaţa şi zăpada - au înregistrat o tendinţă descendentă începând din perioada 2014-2016. „Ne epuizăm această rezervă. Rezervele globale de apă terestră au înregistrat o tendinţă descendentă din 2014-2016, un semnal persistent, care durează de un deceniu”, a declarat Celeste Saulo, secretarul general al OMM.

• Europa Centrală şi de Est, afectate de scăderea apelor subterane

Europa Centrală şi de Est s-au numărat printre regiunile afectate în mod deosebit de nivelurile scăzute ale apelor subterane în 2025. OMM precizează că puţine alte regiuni au înregistrat un deficit atât de mare în raport cu perioada 2014-2024. În schimb, nivelurile apelor subterane din mare parte a nordului Europei s-au situat peste media pe termen lung. Raportul nu include însă scăderile nivelurilor râurilor precum Rinul şi Dunărea în timpul verii toride din 2026. Analiza a fost realizată pe baza observaţiilor şi măsurătorilor care acoperă cei cinci ani până la sfârşitul lui 2025.

• Gheţarii au pierdut 1.400 de gigatone de apă în trei ani

În 2025, gheţarii au înregistrat pierderi de masă în toate regiunile monitorizate, pentru al patrulea an consecutiv. Între 2023 şi 2025, pierderea cumulată de masă a gheţarilor la nivel mondial s-a ridicat la 1.400 de gigatone de apă. Volumul este echivalent cu aproximativ 560 de milioane de bazine olimpice şi reprezintă aproape o treime din prelevările anuale de apă dulce, potrivit raportului OMM. Organizaţia avertizează că reducerea gheţarilor va contribui la insecuritatea hidrică pe termen lung, în condiţiile în care aceste rezerve sunt esenţiale în perioadele de secetă severă.

„Apele subterane urmează această tendinţă: aproape două treimi dintre fântânile monitorizate la nivel mondial au înregistrat în 2025 condiţii care se abat de la norma istorică”, a subliniat Celeste Saulo.

• El Niño poate amplifica riscul de secetă şi inundaţii

Deşi numeroase regiuni au fost afectate de lipsa apei, anumite bazine hidrografice, inclusiv zone din Asia de Sud, au înregistrat cantităţi excesive de apă. OMM consideră că această situaţie reflectă cicluri hidrologice tot mai neregulate şi imprevizibile. „În paralel, observăm o creştere a catastrofelor legate de apă. Intensificarea fenomenului El Niño va spori riscul de secetă în anumite regiuni şi pe cel de inundaţii în altele”, a declarat secretarul general al organizaţiei. Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite a anunţat recent că fenomenul El Niño a continuat să se intensifice în luna august şi are 75% şanse să devină cel mai puternic episod de acest tip înregistrat vreodată. El Niño este o variaţie naturală a climei, care se repetă la intervale de aproximativ doi până la şapte ani şi este asociată cu secete, inundaţii şi temperaturi record în diferite regiuni ale lumii.

• Asia şi Africa concentrează cea mai mare parte a impactului uman

Potrivit raportului, Asia şi Africa au înregistrat împreună, în ultimii cinci ani, cel puţin jumătate din totalul evenimentelor extreme legate de apă inventariate şi peste 80% dintre decesele asociate acestora. OMM subliniază că disponibilitatea datelor privind resursele de apă s-a îmbunătăţit, însă persistă lacune în regiunile puternic afectate. „Apa nu ţine cont de frontiere. Bilanţul hidric al unui bazin hidrografic poate depinde de ceea ce se întâmplă într-o altă ţară”, a precizat Celeste Saulo, pledând pentru punerea în comun a datelor, standardelor şi sistemelor de alertă timpurie. Secretarul general al OMM a amintit, de asemenea, că o catastrofă glaciară produsă într-o ţară poate avea consecinţe grave într-o altă ţară, făcând referire la tragedia recentă care a afectat China şi Nepalul.