Pasivitatea justiţiei în cazurile Georgescu şi Şoşoacă - reţeta subminării democraţiei

Concluziile celui mai recent raport privind respectarea drepturilor omului - document publicat în 12 august de Departamentul de Stat al SUA - pun într-un con de umbră decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, de anulare a alegerilor prezidenţiale de anul trecut, dar arată că în ţara noastră există probleme privind respectarea legislaţiei care interzice negarea Holocaustului şi promovarea sau utilizarea simbolurilor reprezentând ideologii fasciste, rasiste sau xenofobe sau a simbolurilor asociate cu mişcarea legionară naţionalistă, extremistă, fascistă şi antisemită din perioada interbelică, un partid politic şi o mişcare paramilitară din epoca celui de-al Doilea Război Mondial, aliniată naziştilor.

Or declaraţiile prin care Călin Georgescu a promovat cultul generalului Ion Antonescu, dar şi figura lui Corneliu Zelea Codreanu şi Mişcarea Legionară, declaraţii pentru care i s-a întocmit în urmă cu patru ani un dosar penal, pentru care Parchetul a dispus în anul 2023 neînceperea urmăririi penale, reprezintă încălcări ale legislaţiei menţionate în raportul Departamentului de Stat, atât din partea făptuitorului, cât şi din partea autorităţilor care nu au aplicat dispoziţiile legale.

Practic, în raportul Departamentului de Stat se arată că în ţara noastră autorităţile şi sistemul judiciar dau dovadă de o toleranţă excesivă faţă de derapajele antisemite şi xenofobe propagate de unii politicieni, printre care îi regăsim pe Călin Georgescu şi Diana Şoşoacă. Declaraţiile din ultimii patru ani ale celor doi politicieni nu sunt simple opinii radicale aruncate în spaţiul public, ci încălcări flagrante ale legii, care interzice promovarea cultului lui Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu şi a Mişcării Legionare, precum şi negarea Holocaustului.

Din păcate, în lipsa unor măsuri ferme, mesajele de ură s-au infiltrat în campania electorală şi au contaminat procesul democratic. Acest lucru este constatat şi în raportul Institutului Naţional de Studiere a Holocaustului din România "Elie Wiesel”, realizat pentru perioada mai 2024-aprilie 2025, document ce avertizează că spaţiul public şi mediul online au fost inundate de discursuri discriminatorii, antisemitismul, xenofobia şi homofobia devenind arme de campanie electorală. Cercetătorii Institutului arată clar că inactivitatea autorităţilor a avut efecte directe asupra rezultatului politic, contribuind la ascensiunea AUR ca a doua forţă parlamentară şi la consolidarea unor candidaţi cu simpatii neo-legionare, printre aceştia numărându-se Călin Georgescu şi Diana Şoşoacă. Raportul Institutului Elie Wiesel arată că nu este vorba doar de retorică extremistă, ci de o complicitate tacită prin lipsa de acţiune a instituţiilor statului, care au preferat să amâne şi să minimalizeze gravitatea fenomenului cu care ne confruntăm în ţara noastră.

Acest lucru ne-a fost semnalat în prima parte a anului şi de Marius Cazan, expert al Institutului Wiesel, care a afirmat, într-un interviu acordat ziarului BURSA, că legislaţia existentă la acel moment - cea din 2002, actualizată în 2015 - este perfect aplicabilă şi nu necesită modificări, ci doar voinţă din partea procurorilor şi a autorităţilor. Specialistul din Institutul Elie Wiesel susţinea că necunoaşterea sau lipsa de analiză serioasă a caracterului antisemit al unor manifestări a dus la clasarea dosarelor penale de către procurori şi la transmiterea unui mesaj devastator: faptul că legea nu se aplică echivalează cu o invitaţie la normalizarea urii. Rezultatul? Un candidat - Călin Georgescu - care a promovat antisemitismul a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale care au fost anulate de CCR în 6 decembrie, iar imaginea României pe plan internaţional a fost compromisă.

Citeşte Marius Cazan, Elie Wiesel: "Avem un antisemitism fără evrei, în România"

Practic, autorităţile au ales să aplice legea în ceea ce îl priveşte pe Călin Georgescu abia atunci când s-au simţit ameninţate, adică atunci când acesta a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de anul trecut, moment în care a fost convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care a produs nişte probe pe repede înainte menite să justifice ulterior decizia din 6 decembrie 2024 a CCR prin care întregul scrutin prezidenţial a fost anulat.

• Călin Georgescu, posibil candidat la alegerile prezidenţiale sau la funcţia de primar general al Capitalei

Dacă justiţia - care astăzi îşi apără cu ardoare pensiile speciale - şi-ar fi făcut treaba la timp, Călin Georgescu nu ar fi ajuns niciodată în poziţia de candidat la alegerile prezidenţiale. În lipsa acţiunii justiţiei, a fost nevoie ca CSAT să inventeze chestii pentru care până acum nu a prezentat nicio dovadă concretă, reală, care să fie validată de orice instanţă din lumea democrată, situaţia fiind practic creată din neaplicarea legii, lege ce trebuie aplicată în mod egal şi continuu.

Politicienii şi sistemul juridic au crezut că aplicarea legii este un instrument care serveşte la altceva decât la dreptate. Apoi, speriaţi de ce s-a întâmplat în turul unu al alegerilor prezidenţiale de anul trecut, au pus în mişcare o acţiune menită să îl împiedice pe Călin Georgescu să ajungă preşedinte. În mod normal, el nu ar fi putut candida, dacă legea despre care se vorbeşte în raportul Departamentului de Stat şi în raportul Institutului Elie Wiesel ar fi fost aplicată corect.

Mai ales că poziţiile lui Călin Georgescu nu s-au schimbat nici după anularea alegerilor prezidenţiale, nici după interzicerea candidaturii sale la scrutinul prezidenţial care a avut loc în luna mai 2025. Georgescu rămâne în continuare un admirator declarat al lui Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu, continuă să vorbească public despre presupusa ”eroizare” a unor criminali de război şi să lanseze atacuri la adresa Occidentului, insinuând teorii conspiraţioniste legate de anularea alegerilor şi implicarea serviciilor americane sau franceze.

Cele mai recente declaraţii în acest sens sunt elocvente. Iată ce a afirmat Călin Georgescu în faţa sediului IPJ Ilfov, în 18 august 2025: "Cred că viaţa politică, în România, este o minciună, un fariseism şi o trădare. Eu vă spun: nu mai trăiţi în minciună! Ei mint, noi ştim că ei mint, ei ştiu că noi ştim că ei mint. Este timpul şi se impune să înţelegem să avem responsabilitatea proprietăţii termenilor. Nu există să asistăm la o reformă structurală. Este doar un jaf instituţional, un jug fanariot. (...) Soluţii viabile sunt: taxe şi impozite mici pentru ca ţara să se dezvolte, să protejezi antreprenorul român, ţăranul român(...)Taxe şi impozite mari? Da, dar pe cifra de afaceri a marilor corporaţii. (...) Să protejezi educaţia, pensionarii, tineretul; să protejezi trecutul şi viitoul, nu altcumva. (...) Să faci o reducere drastică a bugetului militar, dacă el nu este pentru poporul tău. Dacă este pentru străini, nu mă interesează”.

Referitor la anularea alegerilor prezidenţiale, cu acelaşi prilej, Georgescu a precizat: "Aşa cum aţi văzut curajoasa directoare a Informaţiilor Naţionale (n.red. - este vorba despre Tulsi Gabbard, şefa DNI) a demonstrat şi a clarificat situaţia tuturor celor care au fabricat dosarul alegerilor, cu aşa-ziselor ingerinţe ruseşti, din 2016, prin care preşedintele Donald Trump a câştigat cinstit şi corect. Vă asigur că şi dosarul anulării alegerilor din România se află pe masa serviciilor secrete americane, cu făptaşii foarte clar definiţi, înalţi oficiali din fosta administraţie Biden, împreună cu uneltele lor de la Bucureşti(...). Şi desigur, nu aş vrea să-l uit pe Macron care mai devreme sau mai târziu va pleca din România cu coada între picioare”.

În aceste condiţii, de toleranţă din partea autorităţilor în privinţa lui Călin Georgescu, trebuie interpretate şi declaraţiile publicate ieri în mass-media ale doamnei Laura-Iuliana Scântei, judecător la CCR, care a afirmat despre anularea alegerilor prezidenţiale din anul 2024 că nu a fost anulat votul cetăţenilor, ci a fost sancţionat comportamentul unui anumit candidat în cazul unui singur proces electoral, proces ce a continuat şi s-a finalizat în mai 2025. Cu alte cuvinte, Călin Georgescu, dacă nu va mai avea comportamentul electoral din toamna anului trecut, este liber să candideze pentru orice altă funcţie în stat, aleasă liber, prin vot. De exemplu, Călin Georgescu poate candida la Primăria Capitalei, pentru mandatul lăsat liber de Nicuşor Dan, actualul preşedinte al ţării.

• Cazul Şoşoacă, încă un exemplu de inacţiune din partea sistemului judiciar şi a autorităţilor

Acelaşi exemplu de inacţiune sau de lentoare a activităţii sistemului judiciar îl regăsim şi în cazul europarlamentarului Diana Iovanovici-Şoşoacă, pe numele căreia la diferite parchete sunt mai multe plângeri penale ce vizează declaraţiile acesteia.

Diana Şoşoacă a depăşit de mult limita unui simplu discurs radical: mesajele sale publice includ insulte cu caracter antisemit, glorificarea Mişcării Legionare şi negarea Holocaustului, fapte sancţionabile prin lege. În loc să fie trasă la răspundere, Şoşoacă a rămas liberă să candideze, să organizeze ”şcoli de vară” cu tentă legionară şi să folosească platformele sociale pentru a ataca direct Statele Unite şi instituţiile europene.

Oare un europarlamentar se poate exprima nestingherit în acest fel. Dianei Şoşoacă nu i se aplică legea? Când vor aplica instituţiile statului legea în toate plângerile penale în care Şoşoacă este acuzată de antisemitism şi de promovarea Mişcării Legionare? Probabil că legea va fi aplicată doar atunci când ne vom plânge că am ajuns din nou într-o situaţie din cauza unui complot rusesc.

Până atunci, Diana Şoşoacă e liberă să insulte orice şi pe oricine. Iată de exemplu ce a spus după apariţia raportului Departamentului de Stat al SUA: "Minciună, Trump! Eşti cel mai mare mincinos şi cel mai antiromân şi cu Departamentul vostru de Stat, iar SUA trebuie date în judecată din România pentru minciună. Mişcarea Legionară a fost cea mai importantă mişcare naţionalistă, patriotică şi creştină care nu a omorât pe nimeni!”.

A doua zi, în 19 august, mass-media publica informaţia potrivit căreia activistul Bogdan Burduşel s-a trezit cu un mesaj scandalos, din partea eurodeputatei Diana Şoşoacă, în secţiunea de comentarii a unui clip unde ruga autorităţile să ia măsuri pentru a nu-i mai permite acesteia să promoveze cultul legionar şi glorificarea criminalului de război Ion Antonescu. Diana Şoşoacă s-a simţit lezată şi i-a scris, în replică, mesajul următor: ”Ne p*şăm pe tine, analfabetule! INCULTULE, IMBECILULE! JIDAN NENOROCIT! MAREŞALUL ION ANTONESCU ESTE UN EROU!". Ulterior, potrivit mass-media, Diana Şoşoacă şi-a şters mesajul, în urma reacţiilor primite de la alţi utilizatori.

În ceea ce o priveşte pe aceasta, mai menţionăm că la şcoala de vară SOS, ce a avut loc în perioada 31 iulie-5 august, într-o localitate din judeţul Prahova, Diana Şoşoacă a afirmat: "Cred că ceea ce veţi auzi la această şcoală de vară o să cutremure, dar o să şi predea nişte lecţii, mai ales doamnelor şi domnilor procurori, care vor trebui să definească, în locul legiuitorului, termenul de legionar. Dacă stau să mă gândesc bine, legionar - lege... legionar este omul legii. Corect? Dacă legea nu spune, noi trebuie să dăm o definiţie. Aşa că, domnilor procurori, vă propun să-i arestaţi pe toţi oamenii legii, că toţi sunt legionari”.

Menţionăm că Diana Şoşoacă are dosar penal pentru că anul trecut l-a comemorat pe liderul Mişcării Legionare Corneliu Zelea Codreanu, în Tâncăbeşti, în condiţiile în care legislaţia în vigoare interzice promovarea publică a „cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război” sau a „ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.

• New entry - deputatul Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR

La acest tablou se adaugă şi cel mai recent caz: Dan Tanasă, deputat AUR şi purtător de cuvânt al formaţiunii politice conduse de George Simion, a instigat recent la discriminarea muncitorilor străini veniţi în România.

Mass-media a relatat că în 19 august, deputatul AUR a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care îndeamnă românii să nu mai preia comenzi livrate de curieri străini. ”Refuzaţi comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajaţi importul de muncitori necalificaţi din Asia şi Africa. Treziţi-vă!”, a scris Dan Tanasă pe Facebook. Postarea sa a adunat în patru ore peste 2.000 de comentarii şi un număr dublu de reacţii. În secţiunea de comentarii, parlamentarul a mai susţinut: ”O dictatură nu se instalează niciodată singură, ci în aplauzele celor cu mintea slabă. Vestul se scufundă sub valul islamist, iar europenii plâng în pumni pentru ca nu au fost atenţi la importul masiv de imigranţi. Eu nu vreau aşa ceva în România!”.

Menţionăm că, în ultimii patru ani, câte 100.000 de angajaţi din state non-UE au primit dreptul de a aplica la un loc de muncă vacant în România, în contextul creşterii deficitului de personal din domenii precum HoReCa sau construcţii.

Mesajul de pe Facebook al lui Dan Tanasă - prin care le cere românilor să refuze comenzile livrate de curieri asiatici sau africani - nu este o simplă opinie, ci o incitare clară la ură şi discriminare, pentru care poliţistul Marian Godină a formulat deja o plângere penală. Mai mult, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat pentru a sancţiona un astfel de derapaj, dar nu este de ajuns. Am ajuns în momentul în care reacţia întârziată a autorităţilor nu schimbă realitatea: discursul xenofob a devenit o normă electorală tolerată şi chiar capitalizată politic.

În aceste condiţii, afirmaţia din raportul Institutului „Elie Wiesel” privitoare la faptul că tergiversarea autorităţilor poate fi privită, la un moment dat, ca o formă de complicitate morală, pare a avea substanţă, mai ales că, prin inacţiune, statul român a contribuit la legitimarea publică a unor mesaje extremiste care subminează valorile democratice. Consecinţa directă a acestei pasivităţi a fost delegitimarea procesului electoral, anularea alegerilor prezidenţiale şi aruncarea României într-o criză de imagine internaţională fără precedent.

Alegerile prezidenţiale din 2024 nu ar fi fost niciodată anulate de CCR, dacă instituţiile statului şi-ar fi făcut datoria şi ar fi aplicat legea în faţa celor care, sub masca discursului politic, au ales să glorifice criminali de război şi să promoveze ideologii extremiste. Dacă România nu îşi asumă ferm aplicarea legislaţiei privind combaterea antisemitismului şi a ideologiilor fasciste, viitorul său democratic va rămâne la cheremul celor care transformă ura şi xenofobia în instrumente electorale.