PE îşi reiterează apelul pentru un buget ambiţios al UE pentru perioada 2028-2034

Eurodeputaţii, împreună cu reprezentanţii Comisiei şi ai Consiliului, au dezbătut miercuri cele mai recente evoluţii ale negocierilor privind următorul cadru financiar multianual al UE, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului pentru CFM, a avertizat că orice reducere a bugetului, care ar slăbi Europa în anii următori, nu va aduce aprobarea Parlamentului, iar el a subliniat că nu vor aproba un buget care nu le-ar permite să îşi atingă obiectivele sau care le-ar afecta capacitatea de a reacţiona în cazul unor crize sau evoluţii neaşteptate, conform sursei.

Mureşan a declarat că Comisia a propus un buget pentru perioada 2028-2034 la acelaşi nivel cu bugetul actual pentru perioada 2021-2027, în pofida provocărilor tot mai mari, iar propunerea Comisiei reprezintă 1,15% din venitul naţional brut al statelor membre, în timp ce actualul CFM, atunci când a fost prezentat, reprezenta 1,14% din VNB-ul statelor membre, potrivit comunicatului.

Mureşan a insistat că orice reducere suplimentară faţă de propunerea Comisiei ar slăbi Europa, iar el a subliniat că, deşi bugetele naţionale au crescut cu 68% în ultimii şapte ani, bugetul UE nu a ţinut pasul, iar percepţia unui buget al UE în continuă creştere pur şi simplu nu este corectă, conform sursei.

Carla Tavares, coraportoare a Parlamentului pentru CFM, a declarat că nu se mai confruntă cu crize temporare, ci cu provocări structurale, iar răspunsul lor trebuie să fie la fel de structural şi ambiţios, potrivit comunicatului.

Tavares a afirmat, referindu-se la poziţia Parlamentului, că nu cer „mai mulţi bani”, ci solicită resurse care să corespundă responsabilităţilor atribuite UE, conform sursei.

Tavares a remarcat că toată lumea este de acord că Europa are nevoie de un buget mai puternic pentru a îndeplini priorităţi precum competitivitatea, independenţa energetică, securitatea, clima, educaţia şi sănătatea, în timp ce unii membri ai Consiliului solicită un buget mai mic şi resping noile resurse proprii, potrivit comunicatului.

Tavares a avertizat că acest lucru înseamnă o Europă de clasa întâi, cu un buget de clasa a doua, ceea ce nu este ambiţie, ci contradicţie, şi va ajunge să dăuneze europenilor, iar ea a subliniat că alegerea nu este între o Europă ieftină şi una costisitoare, ci între o Europă subfinanţată, care trece de la o criză la alta, şi o Europă finanţată în mod corespunzător, capabilă să anticipeze provocările, să investească în oameni şi în întreprinderi şi să îşi modeleze propriul viitor, conform sursei.

Vorbitori din partea unei majorităţi a grupurilor politice au reafirmat poziţia Parlamentului, care a fost adoptată în aprilie 2026, iar eurodeputaţii doresc un buget al UE puternic şi realist, orientat spre viitor, care să corespundă nivelului de ambiţie al UE şi să introducă noi fluxuri de venituri, potrivit comunicatului.

Aceştia au insistat asupra unui buget care să aducă beneficii cetăţenilor, să reducă inegalităţile şi să garanteze resurse adecvate pentru politicile-cheie, inclusiv pentru agricultură, regiuni, coeziune şi finanţare socială, conform sursei.

Deputaţii şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la modul în care este cheltuit bugetul UE şi au subliniat necesitatea creşterii transparenţei şi a responsabilităţii, potrivit comunicatului.

Thomas Byrne, ministrul irlandez al afacerilor europene, a confirmat că preşedinţia irlandeză a UE va prezenta sâmbătă proiectul poziţiei de negociere a Consiliului, iar el a afirmat că scopul lor este să ducă negocierile cu un pas mai aproape de un acord, adăugând că găsirea unui echilibru implică decizii dificile, conform sursei.

Piotr Serafin, comisarul pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, a subliniat că unele capitale continuă să analizeze bugetul UE în modul în care contabilii privesc bilanţurile, respectiv cu cât au contribuit şi cu cât se aleg la final, iar el a declarat că această abordare a fost greşită în trecut, iar pentru un buget modern este complet defectuoasă, potrivit comunicatului.

Serafin a menţionat că bugetul UE abordează provocări comune care nu pot fi abordate de un singur stat membru sau care ar fi probabil mult mai costisitoare dacă fiecare ar încerca pe cont propriu, conform sursei.

În poziţia sa, Parlamentul a solicitat o creştere de aproximativ 10% faţă de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini priorităţi-cheie precum apărarea şi securitatea, competitivitatea, coeziunea şi agricultura, potrivit comunicatului.

Deputaţii au propus, de asemenea, noi surse de venituri pentru bugetul comun, pentru a reduce presiunea asupra contribuţiilor statelor membre ale UE, inclusiv o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, o extindere a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră şi o taxă pe câştigurile de capital din criptoactive, conform sursei.

Deşi Parlamentul şi-a adoptat poziţia cu privire la următorul buget pe şapte ani, statele membre îşi negociază în prezent poziţia comună, iar proiectul de poziţie de negociere al preşedinţiei cipriote a Consiliului a propus o reducere de 2% în comparaţie cu propunerea Comisiei, potrivit comunicatului.

Cadrul de negociere al preşedinţiei irlandeze a Consiliului va fi prezentat sâmbătă, 10 octombrie, iar pentru ca bugetul pe termen lung al UE să fie adoptat sunt necesare o decizie unanimă a Consiliului şi aprobarea Parlamentului, cu majoritatea absolută a eurodeputaţilor, conform sursei.

Peste 93% din bugetul UE este direcţionat către programele UE care sprijină oameni şi proiecte din toate statele membre, iar mai puţin de 7% este cheltuit pentru administraţie, potrivit comunicatului.