Pieţele de frontieră se scufundă sub povara datoriilor guvernamentale

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Pieţele de frontieră se scufundă sub povara datoriilor guvernamentale
Călin Rechea

Ţările din categoria pieţelor de frontieră au sperat, mai ales în ultimul deceniu, că împrumuturile guvernamentale le vor ajuta să treacă mai repede peste etapele dezvoltării către statutul de piaţă emergentă.

Pe fondul pachetelor de stimulare economică din ţările dezvoltate şi din China, autorităţile de la nivelul pieţelor de frontieră au considerat că au o capacitate de rambursare adecvată, iar investitorii străini s-au mulţumit să creadă că veniturile din exploatarea materiilor prime sau din turism vor "garanta" plata creditelor.

Din păcate, încă înainte de declanşarea pandemiei de coronavirus au început să apară semnale conform cărora aceste credite ar putea să nu fie calea către statutul de economie emergentă, ci către statutul de economie submergentă.

Ultimul raport Frontier Markets Debt Monitor, de la Institute of International Finance (IIF), arată că datoriile cumulate ale celor 29 de ţări incluse în această categorie au ajuns la 121,3% din PIB în T2 2020, de la 114,2% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cea mai mare pondere şi cea mai mare creştere au înregistrat datoriile guvernamentale, care au urcat până la 55,6% din PIB, echivalentul a 1,4 trilioane de dolari, de la 51,1% (vezi graficul).

Datoriile gospodăriilor au crescut cu 1,2 puncte procentuale, până la 18,6% din PIB, iar datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 0,9 puncte procentuale, până la 39,4% din PIB.

Dintre cele 29 de economii analizate, raportul dintre datoriile totale şi PIB a crescut pentru 26 de ţări, iar scăderi s-au înregistrat pentru Congo, Republica Dominicană şi Kazahstan. Cele mai mari creşteri s-au observat pentru Bahrain, Oman, Peru şi El Salvador.

Valoarea datoriilor exprimată în dolari SUA a scăzut cu 18 miliarde faţă de anul precedent, în special pe fondul deprecierii monedelor naţionale. Din 2015 datoriile pieţelor de frontieră au crescut cu circa 750 de miliarde de dolari.

Ţările din Europa incluse de IIF în categoria pieţelor de frontieră sunt Croaţia, România, Serbia şi Kazahstan, iar ţările din Africa sunt Congo, Cote d'Ivoire, Gambia, Ghana, Kenya, Maroc, Mozambic, Tanzania, Tunisia şi Zambia.

Pieţele de frontieră din Asia sunt Bangladesh, Pakistan, Sri Lanka şi Vietnam, iar cele din America Latină sunt Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Peru, Jamaica, Trinidad & Tobago şi Venezuela, în timp ce pieţele de frontieră din Orientul Mijlociu sunt Bahrain, Iordania, Kuweit şi Oman. Datele referitoare la Venezuela nu sunt incluse în statistica IIF.

În cazul Zambiei situaţia a cunoscut o deteriorare gravă în ultimul an, iar autorităţile au cerut creditorilor restructurarea unei părţi a datoriei.

După cum scrie agenţia de ştiri, Zambia, unul dintre cei mai mari producători de cupru din Africa, a acumulat datorii de circa 12 miliarde de dolari în ultimul deceniu, pe fondul unei cererii substanţiale pentru obligaţiunile sale din partea investitorilor vestici, iar cel mai mare creditor este China.

Acum creditorii din Vest condiţionează începerea negocierilor pentru restructurarea unei datorii de circa 3 miliarde de dolari de încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Datele de la IIF arată că ponderea datoriei guvernamentale a Zambiei a crescut cu aproape 10 puncte procentuale între T2 2019 şi T2 2020, până la 94,5% din PIB.

Pe fondul crizei determinate de pandemie, emisiunile de obligaţiuni ale pieţelor de frontieră au crescut cu 225 de miliarde de dolari în primele nouă luni ale acestui an, din care 155 de miliarde reprezintă valoarea emisiunilor pe termen mediu şi lung.

Conform datelor de la IIF, peste 40% dintre emisiuni sunt în monedă străină, iar obligaţiuni cu o valoare cumulată de 125 de miliarde de dolari au rating speculativ sau nu au rating.

Doar cinci ţări din grupul pieţelor de frontieră - România, Peru, Kazahstan, Maroc şi Kuweit - au un rating suveran din categoria investiţională, iar emisiunile totale de obligaţiuni ale acestor ţări au fost de 17 miliarde de dolari în 2020, după cum se mai arată în raportul de la IIF.

În condiţiile creşterii îngrijorărilor privind sustenabilitatea datoriilor guvernamentale, s-a accelerat procesul de reducere a ratingului suveran de la începutul acestui an. Raportul IIF arată că ratingul a fost redus semnificativ pentru 12 pieţe de frontieră din Africa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Asia.

Tot aici se mai arată că iniţiativa grupului G20, de suspendare a plăţii datoriilor pentru ţările cu venituri mici (DSSI), permite reducerea temporară a poverii datoriilor guvernamentale.

Dintre cele 73 de ţări eligibile pentru DSSI, mai mult de 40 de ţări au cerut creditorilor o suspendare a plăţilor pentru serviciul datoriei publice. Estimările IIF arată că suspendarea se va aplica doar pentru 16% din totalul plăţilor scadente în 2020, echivalentul a 5,3 miliarde de dolari.

În ciuda declinului sever al gradului de sustenabilitate al datoriilor publice din ultimele luni, nu doar la nivelul pieţelor de frontieră, ci şi la nivelul economiilor emergente sau a celor dezvoltate, economistul şef al Băncii Mondiale şi fost profesor la Universitatea Harvard, Carmen Reinhart, a declarat recent că trebuie accelerate împrumuturile publice pentru a face faţă impactului pandemiei.

În interviul acordat cotidianului Financial Times, Reinhart a subliniat că ţările în curs de dezvoltare trebuie să-şi crească împrumuturile, chiar dacă "mai târziu vor suferi un val fără precedent al crizei datoriilor şi restructurărilor".

"Prima dată trebuie să te gândeşti cum vei duce războiul şi după aceea te vei gândi cum vei plăti pentru el", a declarat Carmen Reinhart, care a semnat în 2009, alături de Kenneth Rogoff, cartea "De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară", tradusă şi în limba română.

Propunerea economistului şef de la Banca Mondială pare inexplicabilă la prima vedere, dar numai dacă nu este luată în considerare "şansa" preluării pe scară largă de către creditori a resurselor naturale şi a infrastructurii ţărilor care apelează la credite nesustenabile în numele combaterii efectelor pandemiei.

Carmen Reinhart a amintit în interviu şi de datoriile ridicate ale companiilor nefinanciare şi a avertizat că "într-o criză, datoriile private se pot transforma foarte rapid în datorii publice".

Mai mult, "scara unei viitoare crize a datoriilor este greu de estimat, în condiţiile în care se acordă numeroase împrumuturi bilaterale între ţări pe baza unor clauze confidenţiale", după cum a mai declarat economistul şef al Băncii Mondiale.

În acest condiţii, este greu de crezut că scenariul de bază al viitoarei crize a datoriilor suverane, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, va fi altul decât jefuirea masivă a resurselor naturale şi exploatarea infrastructurii datornicilor.

Oare un jubileu al datoriilor, aşa cum este descris în Biblie, nu ar putea să fie o opţiune şi în lumea banilor creaţi din nimic prin acordarea creditelor?

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Ca să cumperi o țară cu tot cu sclavi și resurse trebuie mai întâi să o înglodezi in datorii si sa-i obligi oamenii sa umble cu cârpa FIAREI la gura in semn de supunere.

    1. Ai dreptate dar ...esti un idiot băi Cristian!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie