PNRR: Guvernul suspendă finanţările şi denunţă contractele fără progres real

Suspendarea semnării de noi contracte şi acorduri de finanţare din PNRR până la aprobarea de către Comisia Europeană a versiunii renegociate a planului, precum şi denunţarea sau suspendarea unor contracte deja existente care nu au depăşit pragul de maturitate în execuţie, reprezintă principalele măsuri ale ordonanţei de urgenţă adoptată ieri de guvernul Bolojan. Actul normativ introduce un set complex de reguli, între care se remarcă condiţionarea de către Guvern a continuării proiectelor de stadiul fizic de realizare. Practic vor primi în continuare finanţare din fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) doar acele investiţii cu progres cert de peste 30% şi cu garanţia respectării termenului de finalizare a lucrărilor, adică 31 august 2026, în timp ce restul vor necesita aprobări suplimentare prin memorandumuri guvernamentale.

Prin noul act normativ, Executivul instituie un control centralizat şi riguros asupra cheltuirii banilor publici, iar autorităţile locale şi centrale sunt obligate să îşi alinieze investiţiile la priorităţi naţionale, evitând supracontractarea şi acumularea de presiuni bugetare imposibil de susţinut.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat: „În această ordonanţă de urgenţă avem, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare şi modul în care îndeplinesc jaloanele şi ţintele asumate. Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm. Vom avea, în premieră, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în envelopele financiare şi, în final, un tablou de bord public în luna septembrie, astfel încât oricine să poată vedea ce proiecte vor continua. Această ordonanţă de urgenţă este un pas înainte pentru transparenţă şi pentru buna gestionare a banului public. Stabilim clar câţi bani au rămas disponibili împreună cu Comisia Europeană, iar pe baza acestor fonduri vom selecta proiectele viabile, astfel încât cele 28,5 miliarde de euro angajate prin PNRR să fie implementate. (..) În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanţare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investiţiile utile să nu fie pierdute. Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări şi nu închidem şantiere - ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanţare pentru fiecare proiect. Urmează şi o nouă ordonanţă de urgenţă, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităţilor locale şi pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR”.

O parte dintre măsurile aprobate prin noua ordonanţă de urgenţă se referă şi la blocarea temporară a programelor finanţate din Fondul pentru Mediu, cu excepţia celor considerate esenţiale, precum eficientizarea iluminatului public, reabilitarea energetică a clădirilor publice, stimularea împăduririlor sau susţinerea transportului nepoluant, fiind menţinută şi lansarea unor proiecte strategice cu impact internaţional, precum infrastructura sportivă destinată Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2027.

Toate aceste decizii, deşi restrictive, urmăresc, potrivit premierului Ilie Bolojan, să protejeze stabilitatea macroeconomică a României, să restabilească disciplina financiară şi să reorienteze investiţiile către domenii cu adevărat sustenabile şi conforme cu obiectivele de tranziţie verde şi digitală.