Preţurile la energie ar putea creşte cu 20-25% în lunile următoare. Cristian Buşoi invocă evaluările unor experţi independenţi

Preţurile la energie ar putea creşte cu 20-25% în lunile următoare, potrivit unor evaluări ale unor experţi independenţi, citate de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, în cadrul primei ediţii a evenimentului „Argument pentru Energie”, organizat joi, 8 octombrie, de platforma naţională de dezbatere strategică „Argument pentru România”, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conflictele din Orientul Mijlociu şi Ucraina, presiunea asupra preţului gazelor pe piaţa europeană şi oprirea reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze invocate pentru această posibilă majorare, cu efecte asupra competitivităţii companiilor şi puterii de cumpărare a populaţiei, conform comunicatului de presă.

Primul panel al evenimentului i-a reunit pe Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe Sebastian Burduja şi Virgil Popescu, foşti miniştri ai Energiei, pe Mircea Man, secretar general al ANRE, şi pe Gabriel Biriş, avocat şi expert în fiscalitate, se arată în comunicatul de presă.

Participanţii au analizat presiunile externe şi problemele interne care influenţează preţurile la energie, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa aprovizionării cu energie, potrivit comunicatului de presă.

Creşterea preţurilor la energie, un scenariu probabil

Cristian Buşoi a apreciat că, în contextul economic şi geopolitic european şi al crizei prelungite traversate de România, o creştere a preţurilor la energie reprezintă un scenariu mai mult decât probabil, se mai arată în comunicatul de presă.

Secretarul de stat a explicat că prognoza iniţială privind o majorare a tarifelor cu 10% provenea din dialogul cu marii furnizori, însă există şi evaluări ale unor experţi independenţi care indică posibilitatea unei creşteri de 20-25%, conform comunicatului de presă.

Buşoi a atras atenţia că o astfel de evoluţie este resimţită de populaţie şi, în special, de marii consumatori, prin reducerea competitivităţii. Potrivit acestuia, diminuarea competitivităţii poate pune presiune asupra taxelor şi impozitelor şi asupra locurilor de muncă, poate duce la creşterea preţurilor produselor finite şi poate genera efecte inflaţioniste, cu implicaţii asupra puterii de cumpărare şi asupra economiei României, potrivit comunicatului de presă.

Contextul geopolitic influenţează preţul energiei locale

Cristian Buşoi a prezentat şi principalii factori care contribuie la evoluţia ascendentă a preţurilor la energie, precum şi perspectivele pentru această iarnă şi primăvara viitoare. Printre aceştia se numără conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina şi decizia Uniunii Europene de a elimina total importurile de gaz natural din Rusia cel mai târziu în 2027, se arată în comunicatul de presă.

În opinia secretarului de stat, blocarea Strâmtorii Ormuz şi competiţia dintre Asia şi Uniunea Europeană pentru gaz natural lichefiat (LNG), în principal cel provenit din Statele Unite, contribuie la menţinerea preţului gazului la valori ridicate, conform comunicatului de presă.

Buşoi a explicat că această situaţie exercită presiuni şi asupra României, chiar dacă ţara este producătoare de gaz natural. Preţurile, cu excepţia celor reglementate pentru populaţie şi pentru sistemele centralizate de încălzire, sunt influenţate de evoluţiile de pe piaţa europeană şi tind să se alinieze la acestea, potrivit comunicatului de presă.

La factorii externi se adaugă presiunea generată pe plan local de oprirea centralei de la Cernavodă. Secretarul de stat a precizat că autorităţile şi-ar fi dorit redeschiderea reactoarelor 1 şi 2 în cursul lunii septembrie, însă acest lucru nu a fost posibil.

Buşoi a arătat că, în perioada respectivă, nivelul apei nu a înregistrat o creştere, ci a continuat să scadă, ceea ce indica faptul că, cel puţin în următoarele 10 zile, centrala de la Cernavodă nu putea fi redeschisă în condiţii de siguranţă, se mai arată în comunicatul de presă.

Statul cunoştea din 2022 necesitatea lucrărilor la Braţul Bala

În acest context, participanţii la dezbatere au evidenţiat necesitatea extinderii lucrărilor de pe Braţul Bala, care alimentează reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, închise în iulie, respectiv august, potrivit comunicatului de presă.

Cristian Buşoi a susţinut că începerea lucrărilor de pe Braţul Bala reprezenta, încă din momentul în care Ministerul Energiei a ridicat această problemă, soluţia necesară pentru situaţia de la Cernavodă, conform comunicatului de presă.

Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu a precizat că problema Braţului Bala a fost adusă în prim-plan încă din urmă cu patru ani. Acesta a explicat că, în 2022, a fost emisă o ordonanţă de urgenţă prin care statul român acorda ajutor pentru centrala de la Cernavodă şi pentru unităţile 3 şi 4.

Potrivit lui Popescu, actul normativ prevedea obligaţia Ministerului Transporturilor de a finanţa şi executa lucrările de la Bala 2. Actuala criză hidrologică la nivel european, caracterizată inclusiv prin scăderea debitelor Dunării, a evidenţiat însă importanţa Braţului Bala pentru securitatea funcţionării întregii centrale de la Cernavodă, se arată în comunicatul de presă.

„Marile proiecte energetice nu au culoare politică”

Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a evidenţiat una dintre problemele structurale pe care le consideră importante pentru sectorul energetic din România: lipsa continuităţii în proiectele publice, potrivit comunicatului de presă.

Burduja a susţinut că, pe termen lung, românii nu vor fi interesaţi de identitatea ministrului care a iniţiat un proiect sau a inaugurat o investiţie, ci de rezultatele concrete ale acestora, precum funcţionarea sistemului energetic şi costul energiei pentru consumatori.

În opinia fostului ministru, lipsa de continuitate a proiectelor este determinată inclusiv de orgolii, lipsă de viziune şi de leadership, cu anumite excepţii în care rezultatele proiectelor pot fi observate în prezent, se arată în comunicatul de presă.

Burduja a reiterat necesitatea elaborării unui Cod al energiei care să simplifice, să unifice, să integreze şi să coreleze legislaţia din domeniul energetic. El a susţinut, de asemenea, necesitatea unui Pact pentru energie, argumentând că marile proiecte energetice ar trebui să beneficieze de continuitate indiferent de culoarea politică a guvernării, potrivit comunicatului de presă.