Preţurile petrolului au scăzut uşor după reluarea exporturilor din Orientul Mijlociu

Preţurile petrolului au scăzut, ieri, după ce exporturile de ţiţei din Orientul Mijlociu au revenit, în anumite zile, peste nivelurile înregistrate înaintea războiului cu Iranul, iar statele G7 au decis să pună pe piaţă 100 de milioane de barili de petrol şi motorină din rezervele de urgenţă, conform Wall Street Journal.

Creşterea disponibilităţii petrolului a temperat temerile legate de aprovizionare, în pofida continuării atacurilor asupra navelor şi infrastructurii energetice din regiunea Golfului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au coborât cu 72 de cenţi, respectiv 0,71%, până la 101,59 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a depreciat cu 1,05 dolari, sau 1,2%, până la 90,05 dolari pe baril.

Brent a pierdut, astfel, cea mai mare parte a avansului acumulat săptămâna precedentă, în timp ce WTI a coborât cu 1,6%, după ce ţările G7 au convenit vineri eliberarea a 100 de milioane de barili de motorină şi ţiţei din rezervele strategice. Statele membre s-au angajat, de asemenea, să evite introducerea unor restricţii asupra exporturilor de energie, în urma presiunilor exercitate de preşedintele american Donald Trump.

Presiunea asupra cotaţiilor a fost amplificată de revenirea exporturilor din Orientul Mijlociu. Datele preliminare ale companiei de monitorizare a transportului maritim Kpler arată că livrările de ţiţei din regiune au depăşit nivelurile de dinaintea războiului în patru dintre cele şapte zile ale ultimei săptămâni din septembrie.

Exporturile au trecut peste pragul anterior conflictului pe 24 septembrie şi în intervalul 27-29 septembrie, atingând volume cuprinse între 19,5 milioane şi 22,5 milioane de barili pe zi.

Prin comparaţie, între martie 2025 şi februarie 2026, înaintea declanşării războiului dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte, exporturile regionale de ţiţei s-au situat în medie la aproximativ 18 milioane de barili pe zi.

Media pe şapte zile a exporturilor de ţiţei a ajuns la 18,5 milioane de barili pe zi la 1 octombrie. Datele includ transporturile prin Strâmtoarea Hormuz şi Marea Roşie, exporturile realizate prin terminale, precum şi transferurile de petrol de la navă la navă în Golful Oman.

Dacă sunt incluse ţiţeiul, produsele petroliere, produsele chimice şi lichidele, altele decât gazele, volumul total al exporturilor s-a situat în medie la 22,4 milioane de barili pe zi în cele şapte zile încheiate la 30 septembrie.

Şi transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Hormuz au înregistrat o revenire, numărul încărcăturilor care au părăsit strâmtoarea în septembrie atingând cel mai ridicat nivel lunar de după februarie.

Datele nu includ însă eventualele nave care au traversat zona cu transponderele sistemului automat de identificare (AIS) oprite pentru a evita detectarea.

Înainte de izbucnirea războiului cu Iranul, la 28 februarie, prin Strâmtoarea Hormuz treceau în mod obişnuit aproximativ 125 de nave comerciale de mari dimensiuni pe zi, inclusiv petroliere, transportatoare de gaze, vrachiere şi nave portcontainer. Ruta asigura aproximativ 20% din aprovizionarea mondială zilnică cu ţiţei şi LNG.

„Decizia G7 de a apela la rezervele strategice reduce o parte din îngrijorările imediate privind aprovizionarea, în timp ce se conturează tot mai mult perspectiva că volumele exportate de Arabia Saudită revin către nivelurile de dinaintea războiului, chiar dacă aceşti barili sunt transportaţi în continuare la costuri mai ridicate şi pe rute mai puţin eficiente”, a declarat Tim Waterer, analist-şef la KCM Trade.

„Această combinaţie este suficientă pentru a ţine preţurile sub presiune pentru moment, chiar dacă riscurile unor noi pagube asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului nu au dispărut”, a adăugat acesta.

• Atacurile din Strâmtoarea Ormuz menţin Brent peste 100 de dolari

În pofida revenirii exporturilor, riscurile geopolitice continuă să ofere sprijin cotaţiilor petrolului. Compania de informaţii maritime Marisks a raportat cel puţin şapte incidente care au vizat petroliere în Strâmtoarea Hormuz şi în apropierea acesteia.

Petrolierul de foarte mare capacitate Kazimah III ar fi fost lovit la 1 octombrie de un proiectil necunoscut în timp ce naviga prin strâmtoare, incidentul provocând un incendiu la bord.

„Toţi membrii echipajului au fost declaraţi în siguranţă şi ulterior evacuaţi de pe navă”, a transmis Marisks.

Potrivit Kpler, Kazimah III fusese observat ultima dată descărcând două milioane de barili de ţiţei kuweitian în portul Ras Markaz din Oman, la 17 septembrie.

Agenţia United Kingdom Maritime Trade Operations a raportat, la rândul său, cel puţin un atac pe zi în Strâmtoarea Hormuz sau Golful Aden începând din 2 octombrie.

Marisks avertizează că navele comerciale care traversează Hormuz se confruntă cu o „ameninţare cinetică sporită şi din ce în ce mai imprevizibilă”, în condiţiile creşterii puternice a traficului.

Potrivit companiei, informaţiile disponibile nu indică neapărat că incidentele recente ar reprezenta atacuri deliberate asupra unor nave comerciale selectate individual. Una dintre ipoteze este că forţele iraniene lansează rachete într-o zonă prestabilită de angajare, un aşa-numit „kill box”, iar armele ar putea identifica şi urmări semnăturile radar disponibile în interiorul acesteia. În aceste condiţii, simpla prezenţă a unei nave în zona respectivă la momentul unui atac ar putea reprezenta principalul factor de risc.

Tensiunile s-au amplificat şi în alte puncte ale regiunii. Rebelii Houthi au anunţat că au lansat rachete balistice şi drone asupra unor instalaţii Saudi Aramco din Riad şi regiunea Khurais, ca răspuns la 50 de lovituri aeriene şi cu rachete efectuate în Yemen de coaliţia condusă de Arabia Saudită în ultimele 12 ore. Informaţiile privind atacurile asupra instalaţiilor saudite nu au fost confirmate de autorităţile de la Riad.

În acelaşi timp, guvernul yemenit recunoscut internaţional şi susţinut de Arabia Saudită a anunţat lansarea unei ample campanii militare pentru recucerirea teritoriilor controlate de rebelii Houthi susţinuţi de Iran.

În acest context, analiştii ING consideră că persistenţa tensiunilor geopolitice şi intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Golf continuă să menţină petrolul Brent peste pragul de 100 de dolari pe baril. Cotaţia rămâne semnificativ peste nivelul de aproximativ 73 de dolari pe baril înregistrat înaintea izbucnirii războiului cu Iranul, la sfârşitul lunii februarie.

• OPEC+ menţine neschimbate ţintele de producţie

Un alt factor urmărit de piaţă este politica OPEC+. Grupul a decis duminică să menţină neschimbate ţintele de producţie pentru luna noiembrie, în linie cu aşteptările pieţei, în condiţiile în care noi modificări semnificative ale politicii de producţie sunt considerate puţin probabile înainte de anul viitor, potrivit Reuters.

Decizia a fost luată în cadrul unei scurte reuniuni online de şapte membri-cheie ai alianţei formate din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan şi Oman.

Producătorii OPEC+ din Golf au extras însă volume considerabil mai mici decât plafoanele stabilite, pe fondul perturbărilor provocate de războiul cu Iranul. În ultimele luni, exporturile s-au situat la aproximativ 60%-80% din nivelurile normale.

„Grupul celor şapte state OPEC+ şi-a menţinut plafoanele de producţie neschimbate, în conformitate cu aşteptările pieţei. Cu toate acestea, în pofida creşterii fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, nivelurile de producţie rămân cu mult sub cote”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

„În consecinţă, piaţa petrolului rămâne tensionată”, a adăugat acesta.

Cei şapte producători principali au extras aproximativ 25 de milioane de barili pe zi în august, cu 630.000 de barili pe zi mai mult decât în iulie, dar cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi sub nivelurile înregistrate înaintea războiului, în februarie, potrivit datelor OPEC.

Deşi OPEC+ a majorat ţintele de producţie în cea mai mare parte a anului 2026, după mai mulţi ani de reduceri, o mare parte dintre creşterile anunţate au rămas doar pe hârtie, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu a împiedicat producătorii să livreze efectiv volumele suplimentare.

Războiul a determinat OPEC+ să amâne şi evaluarea capacităţilor de producţie ale statelor membre, proces esenţial pentru stabilirea cotelor aferente anului 2027. Conflictul a perturbat proiectele de extindere a capacităţii în Orientul Mijlociu şi a făcut mai dificilă estimarea potenţialului viitor de producţie.

OPEC+ păstrează în continuare reduceri de producţie de aproximativ două milioane de barili pe zi, aplicabile majorităţii membrilor. Rezultatele evaluării capacităţilor vor fi necesare pentru stabilirea modului în care vor fi distribuite eventualele creşteri viitoare ale producţiei, iar surse din industrie consideră improbabilă o modificare importantă înainte de 2027.

Următoarea reuniune a celor şapte membri principali este programată pentru 1 noiembrie.

În pofida revenirii fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu şi a intervenţiei G7 prin eliberarea rezervelor strategice, piaţa rămâne astfel prinsă între două forţe opuse: creşterea disponibilităţii fizice a ţiţeiului, care exercită presiuni descendente asupra cotaţiilor, şi riscul unei noi escaladări militare în Golf, care continuă să susţină o primă geopolitică importantă în preţul petrolului.