Protestele din Europa continuă, dar pieţele nu reacţionează

Pieţele europene au fluctuat ieri, după prăbuşirea consemnată vineri de acţiunile din sectorul tehnologic, investitorii îndreptându-şi atenţia către rezultatele financiare ale Apple, dinamica de pe piaţa petrolului şi evoluţiile legate de războiul din Iran. Astfel, protestele violente din regiune par să nu influenţeze în acest moment bursele europene.

Indicele CAC 40, al Bursei franceze, ţară în care au loc, de câteva săptămâni, cele mai violente proteste, a urcat cu 0,3% la ora locală 14.52, în timp ce DAX al pieţei germane, unde, de asemenea, au loc manifestaţii, a crescut cu 0,2%.

FTSE MIB al Bursei din Italia s-a apreciat cu 0,5% la ora 15.11, Ibex 35 al celei din Spania, cu 0,8%. WIG30, indicele Bursei din Polonia, a scăzut, însă, cu 1,3% la ora 14.58, această ţară fiind lovită de o criză politică.

Obligaţiunile guvernamentale din zona euro au înregistrat o uşoară scădere după avansul de săptămâna trecută, sentimentul investitorilor rămânând fragil pe fondul îngrijorărilor legate de perspectivele fiscale ale Franţei.

• Noi manifestaţii ale elevilor, în Franţa

Elevii francezi au blocat, ieri, intrările în zeci de licee din întreaga ţară, reluând astfel manifestaţiile - la o scară mai redusă - odată cu revenirea din vacanţa de două săptămâni, conform The independent. Până la ora 08:30 GMT, 41 de unităţi de învăţământ fuseseră blocate, inclusiv în Paris, Marsilia şi Rennes. Totuşi, perturbările au fost de o amploare mai mică faţă de situaţia din timpul vacanţei de toamnă, când sute de şcoli au fost blocate.

La Lille, în apropierea graniţei cu Belgia, au fost surprinse persoane care aruncau coşuri de gunoi într-un foc aprins în faţa Liceului Internaţional Montebello, totul sub privirile poliţiştilor echipaţi cu scuturi de protecţie.

Elevii din oraşul-port Marsilia, situat în sud, au blocat intrarea într-o şcoală cu containere de gunoi, după ce discuţiile dintre reprezentanţi şi guvern, desfăşurate săptămâna trecută, nu au reuşit să soluţioneze divergenţele.

”Am reluat mişcarea pentru că, teoretic, am primit nişte răspunsuri, dar... este clar că nu e suficient”, a declarat pentru agenţia de presă AFP o elevă în vârstă de 16 ani.

Ministrul Educaţiei, Edouard Geffray, a propus săptămâna trecută limitarea numărului de elevi într-o clasă la maximum 28, alocarea a 4 miliarde de euro pentru renovarea şcolilor, precum şi crearea a 15.000 de noi locuri în învăţământul superior şi a unui nou sistem de admitere, până în 2028.

Însă, reprezentanţii elevilor, care protestează încă din 17 septembrie faţă de condiţiile din sălile de clasă, au afirmat că aceste propuneri sunt insuficiente şi că vor continua protestele.

Sâmbătă seara, la finalul celui de-al treilea weekend de manifestaţii la nivel naţional, au avut loc incidente la Paris, precum şi în alte oraşe franceze. Forţele de ordine au intervenit ca să disperseze grupuri mici de protestatari violenţi la încheierea marşului de la Paris, iar la Lyon şi Toulouse, în sud-vestul ţării, au fost folosite gaze lacrimogene.

Amintim că un val de proteste ale aşa-numitei ”Generaţii Z” a cuprins, toamna aceasta, mai multe ţări europene, printre care Germania, Italia, Belgia şi Albania, fiind alimentat de nemulţumiri legate de aspecte precum costul vieţii, starea precară a şcolilor, degradarea serviciilor publice şi corupţie.

• Ameninţări cu sancţiuni severe în Germania

Miniştrii germani au ameninţat cu sancţiuni severe împotriva celor care au jefuit şi au provocat distrugeri în magazine în timpul weekendului, după ce zeci de mii de persoane au ieşit în stradă în zeci de oraşe ca să ceară un sistem de educaţie mai bun şi un cost al vieţii mai scăzut, potrivit sursei citate.

În Frankfurt, centru financiar al ţării, persoane cu feţele acoperite au provocat distrugeri în 17 magazine, dintre care cinci au fost jefuite, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, Roman Poseck, ministrul de interne al landului Hessa. Peste 100 de poliţişti au fost răniţi în timpul confruntărilor, iar 54 de persoane au fost arestate.

Ieri, cancelarul german Friedrich Merz a solicitat o reacţie fermă împotriva celor responsabili de violenţele din timpul revoltelor din weekend. Cancelarul a declarat potrivit dpa: ”Violenţa nu are loc pe străzile noastre, iar guvernul meu nu va arăta nicio toleranţă în această privinţă. Oricine atacă poliţişti şi personal al serviciilor de urgenţă şi jefuieşte magazine ne atacă libertatea, îşi bate joc de societate şi de interesele legitime ale tinerilor. Cei care încalcă legea vor resimţi întreaga ei forţă”.

• Conflict salarial în Germania

Angajaţii din industria germană de inginerie şi prelucrare a metalelor au declanşat duminică greve de avertisment, în cadrul unui conflict salarial care implică aproximativ 3,7 milioane de lucrători. Sindicatul IG Metall solicită o majorare a salariilor cu 5%, în timp ce companiile se confruntă cu dificultăţi economice tot mai mari, în special în sectorul auto, transmite Reuters, conform news.ro.

Primele proteste au început la miezul nopţii, când aproximativ 300 de angajaţi ai diviziei Rasselstein a grupului industrial Thyssenkrupp, alături de lucrători ai unor companii din apropiere, au întrerupt temporar activitatea, potrivit sindicatului IG Metall. Acţiunile au fost declanşate după ce sindicatul a respins oferta patronatelor, prezentată în a doua rundă de negocieri salariale. Angajatorii au propus acordarea unei plăţi unice echivalente cu 1% din salariul brut anual, în vara anului 2027, urmată de o majorare salarială de 1,3% începând din iulie 2028.

IG Metall consideră propunerea inacceptabilă, susţinând că aceasta ar echivala cu o reducere a salariilor în termeni reali, după luarea în calcul a inflaţiei. Sindicatul solicită o creştere de 5% a remuneraţiilor pe o perioadă de 12 luni, potrivit reprezentantului sindical Marc Winter, care conduce şi consiliul angajaţilor de la Thyssenkrupp Rasselstein.

Jorg Kohlinger, liderul districtului central al IG Metall, a avertizat că protestul de la Thyssenkrupp reprezintă doar începutul unui val amplu de greve de avertisment, menit să intensifice presiunile asupra angajatorilor pentru îmbunătăţirea ofertei salariale.

Sindicatul a anunţat că noi întreruperi temporare ale activităţii vor avea loc zilele acestea în landurile Hessa, Renania-Palatinat, Saarland şi Turingia. Negocierile se desfăşoară într-un context dificil pentru industria germană, afectată de criza sectorului auto şi de presiunile asupra costurilor de producţie.

• Criză politică în Polonia

Polonia se confruntă cu o criză politică. Conform presei internaţionale, preşedintele conservator Karol Nawrocki şi premierul proeuropean Donald Tusk se acuză reciproc de încălcarea Constituţiei. Opoziţia, care îl susţine pe preşedintele Nawrocki, acuză coaliţia de guvernământ că a încercat să dea o lovitură de stat şi că doreşte destituirea lui Nawrocki.

Totodată, disputa privind independenţa justiţiei şi numirea judecătorilor, respectiv pentru controlul Tribunalului Constituţional, a generat proteste masive, care au necesitat intervenţia Poliţiei şi apeluri internaţionale la calm. Inclusiv Comisia Europeană, care susţine guvernul Tusk, a intervenit.

În acest context, sute de polonezi şi-au petrecut noaptea dintre 31 octombrie spre 1 noiembrie în faţa Tribunalului Constituţional din Varşovia, dar nu au avut loc confruntări majore. Poliţia a menţinut dispozitivul de securitate, după unele incidente anterioare în care au fost reţinute trei persoane.