Creşterea fiscalităţii prin măsurile anunţate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar în 2025 ar putea afecta atractivitatea României ca destinaţie pentru investiţii, avertizează Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe la PwC România.
„Măsurile fiscale luate în regim de urgenţă se traduc într-o povară fiscală mai mare şi o pierdere a competitivităţii României în raport cu alte state din regiune”, subliniază Târlescu. Ea atrage atenţia că două dintre atuurile tradiţionale ale ţării - fiscalitatea redusă şi forţa de muncă bine pregătită - îşi pierd din importanţă, ceea ce obligă autorităţile să găsească noi stimulente pentru atragerea de investiţii şi pentru menţinerea ritmului de dezvoltare economică.
Chiar dacă impozitul pe venit rămâne la 10%, rata totală de taxare a muncii în România urcă la 42,8%, faţă de 34,3% în Polonia şi aproximativ 40-41% în Ungaria, Cehia şi Slovacia, pentru un angajat singur şi fără copii. Impozitul pe profit rămâne la 16%, însă în regiune nivelurile sunt semnificativ mai mici - 9% în Ungaria şi 10% în Bulgaria.
În plus, impozitul pe dividende, majorat la 16%, a fost triplat în ultimii doi ani. „În Ungaria acest impozit este 15%, iar în Bulgaria 5%”, notează Târlescu. Totodată, sectorul bancar va suporta un impozit de 4%, dublu faţă de cel actual, deşi pentru 2026 era planificată o scădere la 1%.
PwC România estimează că majorarea cotelor de TVA şi accize va contribui la creşterea inflaţiei şi la scăderea consumului, afectând în lanţ veniturile companiilor. Prin creşterea cotei standard de TVA la 21% şi aplicarea unei cote unice de 11% în locul celor reduse (5% şi 9%), România se aliniază unui grup restrâns de state UE cu structuri similare, dar îşi pierde avantajul competitiv într-un context economic în care decalajele faţă de media UE persistă.
„România este pe un trend de creştere a fiscalităţii, apropiindu-se de media UE, deşi încă are de recuperat la nivel economic. Dacă tendinţa se menţine, această pierdere de atractivitate fiscală poate fi prematură şi riscă să afecteze climatul investiţional şi perspectivele de creştere economică”, conchide Târlescu.
Opinia Cititorului