Circa 300 de cetăţeni ruşi ar fi obţinut fraudulos documente de identitate româneşti

Aproximativ 300 de cetăţeni ruşi ar fi obţinut în mod fraudulos documente de identitate româneşti, într-un fenomen investigat de Parchetul General, potrivit unor informaţii din cadrul Poliţiei de Frontieră citate de G4Media, de la care transmitem cele ce urmează. Cazurile sunt confirmate şi de portalul instanţelor de judecată, unde, în acest an, Direcţia Locală de Evidenţa Persoanelor Sector 6 a solicitat anularea certificatelor de naştere emise pe numele a zeci de cetăţeni din Rusia care ar fi depus documente false.

Între aceşti cetăţeni se numără infractori periculoşi şi persoane apropiate intereselor Kremlinului, unii dintre ei aflaţi pe listele de sancţiuni ale statelor occidentale. Mulţi ar fi utilizat certificate de cetăţenie pretins eliberate de consulate ale României în străinătate, ceea ce le-a permis obţinerea ulterioară a actelor româneşti şi, implicit, libertate de circulaţie în Uniunea Europeană. În aproximativ 20 de cazuri, cetăţeni ruşi ar fi folosit identitatea unor soldaţi ucraineni morţi în războiul declanşat în 2022, prezentându-se în procedura de redobândire a cetăţeniei ca descendenţi ai unor români.

Printre cazurile semnalate se numără cel al ucraineanului Roman Volosciuk, decedat pe front în 2024, a cărui identitate ar fi fost preluată de Rolan Asanov, traficant de droguri căutat de justiţia rusă şi stabilit în Spania, care ar fi obţinut, cu ajutorul unei reţele şi al unei mite de circa 15.000 de euro, un act de identitate românesc. Alte zeci de cazuri urmează acelaşi tipar, persoane din Rusia însuşindu-şi identitatea unor soldaţi ucraineni căzuţi în luptă pentru a pretinde origini româneşti şi a primi cetăţenia.

O altă categorie, estimată la aproximativ 280 de persoane, ar fi folosit certificate de cetăţenie româneşti falsificate, despre care se presupune că ar proveni de la consulate din Rusia sau Turcia. Conform sursei citate, cei mai mulţi dintre aceşti cetăţeni nu au vizitat niciodată România şi nu cunosc limba română. Fenomenul a fost posibil şi din cauza lipsei unei baze de date care să centralizeze certificatele eliberate de consulate, ceea ce face imposibilă verificarea autenticităţii lor la ghişeele de Evidenţă a Populaţiei, conform sursei citate.

Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu au răspuns solicitărilor privind aceste situaţii. Direcţia Generală Paşapoarte a transmis doar că, în cazul depunerii unor certificate de cetăţenie, sunt efectuate verificări extinse şi că instituţia sesizează autorităţile competente atunci când identifică documente neconforme.

Printre cetăţenii ruşi care ar fi primit acte româneşti se numără Alexander Sergeev, fost ofiţer în Forţele Aeriene ale URSS, Viktor Shkipin, fost director de marketing la SberBank, Artem Shuntikov, fost director la Nefteprombank şi urmărit penal pentru infracţiuni financiare, Vyacheslav Solomin, care a ocupat funcţii de conducere în companii din domeniul energiei şi mineritului, precum şi Oksana Podieiablonskaia, implicată într-un dosar privind anularea unui act de naştere. Sectorul 6 a deschis zeci de procese în ultimele luni pentru anularea actelor de naştere şi căsătorie emise pe numele cetăţenilor ruşi aflaţi în această situaţie.

În cazul lui Alexandr Strelnikov, instanţa a constatat că acesta nu depusese niciodată cerere de dobândire a cetăţeniei române sau de depunere a jurământului, deşi a prezentat un certificat fals emis în Rusia în 2016. Pe baza acestuia, în 2024, a obţinut un act de naştere românesc, ulterior anulat de instanţă.

Alte suspiciuni au fost ridicate în cazul rusului Iuri Istomin, care figurează la aceeaşi adresă din Bucureşti cu Constantin Ţuţu, politician controversat din Republica Moldova, extrădat recent împreună cu Vladimir Plahotniuc.

Preţul plătit de cetăţenii ruşi pentru obţinerea acestor documente falsificate este cuprins între 15.000 şi 40.000 de euro, o parte ajungând la funcţionari din Serviciile de Evidenţă a Populaţiei din nordul ţării, potrivit sursei menţionate. Parchetul General a efectuat percheziţii în noiembrie 2024 la aceste servicii şi, ulterior, în iulie 2025, aproape 300 de percheziţii în Câmpulung Moldovenesc şi Săveni, pentru destructurarea unor reţele care au facilitat eliberarea de acte cu domicilii nereale şi identităţi false.

Din datele procurorilor, la Câmpulung funcţiona o reţea care a obţinut acte româneşti pentru persoane din Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova, pe baza unor documente de cetăţenie falsificate. La Săveni, ancheta a vizat o reţea care a permis obţinerea a aproape 7.000 de acte de identitate româneşti pentru cetăţeni din fostul spaţiu sovietic, prin folosirea unor certificate false şi declaraţii fictive de luare în spaţiu, uneori fără ca proprietarii imobilelor să fie prezenţi sau măcar informaţi.

Parchetul General a transmis că beneficiarii au obţinut acte prin folosirea unor certificate falsificate şi stabilirea domiciliului la adrese care nu le aparţineau, procedura fiind posibilă prin declaraţii de luare în spaţiu întocmite în fals. Procurorii au identificat mai multe cauze structurale care au permis apariţia fenomenului, între care faptul că infracţiunea de falsificare a actelor are un maxim de doar trei ani de închisoare, ceea ce nu permite solicitarea de interceptări. De asemenea, anumite deficienţe birocratice ar permite anularea actelor doar prin decizii judecătoreşti, procesele întinzându-se pe ani de zile, iar lipsa unei evidenţe electronice centralizate ar facilita eliberarea repetată a documentelor.

Poliţia de Frontieră a comunicat că datele privind consemnele sunt destinate exclusiv uzului intern şi structurilor MAI şi nu pot fi făcute publice. Parchetul General nu a oferit, până la această oră, detalii suplimentare privind stadiul anchetei.