Distribuţia globală a bogăţiei a devenit tot mai inegală în ultimele trei decenii, cei ultrabogaţi consolidându-şi controlul asupra resurselor financiare ale lumii, arată un raport publicat miercuri de Laboratorul privind inegalităţile globale, institut de cercetare ataşat Şcolii de Economie din Paris, potrivit AFP, de la care transmitem cele ce urmează.
Potrivit documentului, cei mai bogaţi 10% dintre adulţi - aproximativ 556 milioane de persoane - obţin 53% din venitul mondial şi controlează 75% din totalul averii. La polul opus, jumătatea cea mai săracă a populaţiei globale, aproape 2,8 miliarde de oameni, încasează doar 8% din venituri şi deţine 2% din bogăţie.
Inegalitatea devine şi mai accentuată în zona „vârfurilor financiare”: cei mai bogaţi 0,001% - circa 56.000 de multimilionari, „cât pentru a umple un stadion”, notează raportul - controlează peste 6% din bogăţia globală, faţă de aproximativ 4% în 1995. Autorii arată că patrimoniul miliardarilor şi al centimilionarilor a crescut cu aproape 8% anual din anii 1990, dublu faţă de ritmul de creştere al averilor deţinute de jumătatea inferioară a populaţiei.
Raportul remarcă şi o altă discrepanţă: cei mai înstăriţi contribuie proporţional mai puţin la bugetele publice decât familiile cu venituri reduse, în pofida acumulării accelerate a averilor. Economiştii coordonatori - Thomas Piketty, Lucas Chancel, Ricardo Gomez-Carrera şi Rowaida Moshrif - pledează pentru introducerea unui impozit minimal global pe avere, similar „taxei Zucman”, respinsă recent de Parlamentul francez.
Conform estimărilor raportului, o taxă cuprinsă între 2% şi 5% aplicată activelor care depăşesc 100 de milioane de dolari ar putea genera între 0,45% şi 1,11% din PIB-ul mondial, echivalentul a 503-1.256 miliarde de dolari anual - sume care ar relansa discuţiile privind echitatea fiscală şi redistribuirea veniturilor.





























































Opinia Cititorului