Rectificare bugetară 2026: Bani în plus pentru sănătate, pensii şi primării

• Deficitul bugetar este estimat la 130,3 miliarde de lei, cu menţinerea ţintei de 6,2% din PIB, potrivit Ministerului Finanţelor

Sănătatea, sistemul de pensii şi administraţiile locale ar urma să primească miliarde de lei în plus la prima rectificare bugetară din 2026, prin redistribuirea fondurilor neutilizate, în condiţiile menţinerii ţintei de deficit la 6,2% din PIB, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetului de stat, publicat astăzi de Ministerul Finanţelor.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, pentru asigurarea medicamentelor, materialelor sanitare şi serviciilor medicale, inclusiv pentru programele naţionale de sănătate şi decontarea serviciilor spitaliceşti. Totodată, circa 3,9 miliarde de lei din sumele reţinute la începutul anului sunt puse la dispoziţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit documentului.

Pentru Ministerul Sănătăţii sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 de milioane de lei, dintre care 183 de milioane pentru salariile personalului din serviciile judeţene de ambulanţă, 200 de milioane pentru funcţionarea unităţilor de primiri urgenţe şi 391 de milioane pentru programe şi acţiuni prioritare de sănătate. Totodată, ministerul va avea la dispoziţie aproximativ 500 de milioane de lei din fondurile reţinute la începutul anului.

În acelaşi timp, sunt reduse cu 700 de milioane de lei fondurile pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă, astfel că bugetul ministerului creşte, în final, cu 72 de milioane de lei, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă.

• Fonduri suplimentare pentru pensii şi administraţiile locale

Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru acoperirea necesarului de plată a pensiilor până la sfârşitul anului. Bugetul Ministerului Muncii este majorat, per sold, cu 3,32 miliarde de lei, se mai menţionează în document.

Conform proiectului, administraţiile locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA. Din această sumă, două miliarde de lei sunt alocate pentru stingerea plăţilor restante ale autorităţilor locale, instituţiilor finanţate din bugetele locale şi spitalelor din subordinea acestora, printr-un mecanism de compensare a datoriilor.

Alte 280,1 milioane de lei sunt alocate pentru cheltuielile descentralizate la nivelul judeţelor, inclusiv pentru protecţia copilului, centrele destinate persoanelor cu dizabilităţi şi Programul pentru şcoli al României. La nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor sunt prevăzute 237,1 milioane de lei pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav, învăţământ şi servicii sociale, se menţionează în proiect.

• Investiţiile cresc la 170,1 miliarde de lei

Bugetul de investiţii este majorat cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB - cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului. Fondurile suplimentare sunt orientate în special către proiectele finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi din fonduri europene, conform documentului.

Pentru proiectele finanţate din componenta de împrumut a PNRR sunt prevăzute două miliarde de lei în plus, iar cheltuielile de capital cresc cu 1,2 miliarde de lei. În schimb, alocările pentru componenta de grant a PNRR şi pentru alte proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile sunt reduse cu 2,3 miliarde de lei, în funcţie de stadiul implementării, fără a afecta proiectele aflate în derulare, potrivit Ministerului Finanţelor.

• Deficit bugetar de 130,3 miliarde de lei

În urma rectificării, veniturile bugetului general consolidat sunt diminuate cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 1,2 miliarde de lei, conform documentului.

Deficitul bugetar creşte în termeni nominali cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, însă ponderea acestuia în PIB rămâne la 6,2%, se mai arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă.

”Proiectul are la bază concluziile Raportului privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru şi execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2025”, conform documentului.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă se află în transparenţă decizională, iar Ministerul Finanţelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal. Documentul urmează să fie dezbătut în Comisia de Dialog Social şi consultat cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului, se mai arată în document.