Administraţia preşedintelui american Donald Trump a impus vineri sancţiuni Curţii Penale Internaţionale, la câteva ore după ce unul dintre foştii săi judecători a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit Reuters. Această decizie a pus Washingtonul pe un curs de coliziune diplomatică cu aliaţii europeni, conform aceleiaşi surse.
Nazhat Shameem Khan, procurorul adjunct al CPI, a condamnat sancţiunile şi a declarat că acestea nu vor opri activitatea tribunalului, potrivit Reuters. Administraţia Trump a fost mult timp ostilă faţă de curtea înfiinţată în 2002 pentru a judeca crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid, iar anterior a impus sancţiuni procurorilor şi judecătorilor săi, conform aceleiaşi surse. Măsura de vineri merge mult mai departe, prin posibila sancţionare a companiilor care furnizează servicii curţii, potrivit Reuters.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, într-un comunicat publicat de Reuters, că preşedintele Trump nu va permite niciodată Curţii Penale Internaţionale să-i urmărească penal pe americani. El a spus că Statele Unite sancţionează Curtea Penală Internaţională, vor interzice tranzacţiile cu această curte şi îi vor reduce resursele şi capacitatea de operare, conform aceleiaşi surse.
Khan a declarat pentru Reuters că sancţiunile trebuie condamnate. Ea a arătat că sancţiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internaţional şi activitatea unei instituţii judiciare independente, iar activitatea lor va continua în toate situaţiile, anchetele şi urmăririle penale, conform aceleiaşi surse.
Washingtonul a denunţat CPI pentru mandatele de arestare emise pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu, şi pentru o anchetă anterioară privind acţiunile soldaţilor americani din Afganistan, anchetă pe care CPI a închis-o între timp, potrivit Reuters. Curtea are 125 de state membre, inclusiv toate ţările UE şi toţi membrii NATO, cu excepţia Statelor Unite şi Turciei, conform aceleiaşi surse. Ea s-a bucurat în trecut de sprijin public puternic din partea ţărilor membre, inclusiv aliaţi majori ai SUA, şi are sediul în Ţările de Jos, membru UE şi NATO, potrivit Reuters.
Navi Pillay, jurista sud-africană care a câştigat vineri Premiul Nobel pentru Pace, a activat ca judecător în Camera de Apel a CPI între 2003 şi 2008, conform Reuters. Comitetul premiului a declarat în citarea sa că, prin numirea ei, a urmărit să „transmită un memento" într-un moment în care „judecătorii şi instituţiile dreptului internaţional sunt supuse atacurilor politice", potrivit aceleiaşi surse. Comitetul a arătat că un sistem juridic internaţional în care criminalii de război sunt traşi la răspundere şi victimele abuzurilor văd justiţia împlinită este o condiţie prealabilă pentru o lume paşnică, conform Reuters.
Rubio a declarat că sancţiunile au fost structurate pentru a oferi curţii şi statelor sale membre o oportunitate de a aborda preocupările SUA, potrivit Reuters. Washingtonul a permis imediat unele excepţii, iar Trezoreria americană a emis patru licenţe generale care permit unele tranzacţii pentru telecomunicaţii, software şi plăţi de pensii ale CPI, precum şi tranzacţii legate de deţinuţii CPI, conform aceleiaşi surse.
Sancţiunile americane interzic de obicei tuturor companiilor cu sediul în SUA orice colaborare cu o organizaţie sancţionată, forţând băncile să închidă conturi, asigurătorii să încheie acoperirea şi companiile de software să oprească cooperarea, potrivit Reuters. Administraţia Trump a impus anterior sancţiuni ţintite asupra oficialilor curţii în primul său mandat, sancţiuni revocate sub preşedintele Joe Biden, conform aceleiaşi surse. Washingtonul a anunţat noi sancţiuni la doar câteva zile după ce Trump a revenit în funcţie în ianuarie 2025, potrivit Reuters.
Oficialii curţii se pregătesc de luni de zile pentru perspectiva unor sancţiuni asupra curţii înseşi, mutând calculatoarele de birou de la software Microsoft la echivalente open-source şi făcând noi aranjamente pentru banking şi asigurări de sănătate, conform Reuters. Registratorul curţii, Osvaldo Zavala Giler, a cerut mai devreme în această săptămână ca UE să fie pregătită să folosească un aşa-numit „mecanism de blocare" care să protejeze ţările europene de efectele extrateritoriale ale sancţiunilor, potrivit aceleiaşi surse.
În declaraţia sa, Rubio a spus că Statele Unite au amânat sancţiunile sperând că CPI şi ţările părţi la Statutul de la Roma vor aborda preocupările SUA, dar acestea nu au făcut-o, conform Reuters. El a declarat că fie CPI îşi va încheia ameninţările, fie SUA vor încheia CPI, şi că aşteaptă ca aliaţii, mulţi dintre ei parte a CPI şi dependenţi de militarii americani pentru apărare, să ţină curtea în frâu, potrivit aceleiaşi surse. Rubio a adăugat că această acţiune a fost structurată pentru a oferi o oportunitate statelor părţi să negocieze şi să prezinte o soluţie care să răspundă preocupărilor lor, iar dacă aceste eforturi nu vor da roade, se vor ajusta în consecinţă, conform Reuters.





























































Opinia Cititorului