S&P Global Ratings confirmă ratingul României la „BBB-/A-3”, dar menţine perspectiva negativă

Actualizare - Ministerul Finanţelor reacţionează după evaluarea S&P Global Ratings: „Prioritatea rămâne reducerea deficitului”

S&P Global Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la „BBB-/A-3” şi a menţinut perspectiva negativă, semnalând că, deşi măsurile de consolidare fiscală adoptate de autorităţi încep să producă efecte, economia locală rămâne expusă unor riscuri importante legate de deficitul bugetar, dezechilibrele externe, inflaţia ridicată şi impactul unor eventuale şocuri suplimentare asupra pieţelor energetice, potrivit raportului publicat de agenţia de evaluare.

S&P estimează că deficitul bugetar general se va reduce la 6,5% din PIB în 2026 şi la 5,5% din PIB în 2027, de la 7,7% din PIB în 2025, însă consideră că ajustarea va rămâne dificilă, iar obiectivul de coborâre a deficitului sub pragul de 3% din PIB, prevăzut de regulile europene, se întinde dincolo de 2030. În acest interval, datoria publică netă este aşteptată să rămână pe o traiectorie ascendentă şi să depăşească 65% din PIB până la finalul acestui deceniu, potrivit agenţiei.

• Creştere economică aproape stagnantă în 2026

S&P şi-a revizuit semnificativ în jos aşteptările privind economia României şi estimează că produsul intern brut va avansa cu doar 0,25% în 2026, după o creştere de 0,7% în 2025, an în care economia a intrat într-o recesiune tehnică în trimestrul al patrulea, potrivit raportului. Agenţia prognozează ulterior o revenire modestă, cu o creştere medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029.

Conform evaluării S&P, economia locală este afectată de combinaţia dintre consolidarea fiscală, inflaţia alimentată de scumpirea energiei, erodarea salariilor reale şi consumul privat slab, în timp ce investiţiile susţinute din fonduri europene reprezintă principalul factor de compensare. Agenţia estimează că absorbţia fondurilor europene ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 3% din PIB, sprijinind investiţiile publice şi profilul extern al economiei.

• Inflaţie mai ridicată şi presiuni persistente asupra contului curent

S&P şi-a revizuit în sus prognoza de inflaţie pentru România şi estimează că aceasta va ajunge la o medie de 7,25% în 2026, faţă de o proiecţie anterioară de 6,75%, în principal pe fondul creşterii preţurilor la petrol şi gaze. Pentru 2027, agenţia vede o rată medie a inflaţiei de 4,5%.

Raportul notează că reluarea presiunilor inflaţioniste la începutul lui 2026 a întrerupt procesul de dezinflaţie, iar inflaţia armonizată a urcat la 8,3% în februarie, cu posibilitatea unui vârf în jurul 10% în trimestrul al doilea, potrivit evaluării agenţiei.

Totodată, S&P avertizează că scumpirea importurilor va menţine la un nivel ridicat şi deficitul de cont curent, chiar dacă cererea internă slabă limitează dinamica importurilor reale. Agenţia estimează că deficitul de cont curent s-a redus uşor la 8% din PIB în 2025, iar pe termen mediu va rămâne ridicat, urmând să se situeze, în medie, în jurul a 5,75% din PIB în perioada 2027-2029.

• Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă un risc suplimentar

S&P arată că scenariul de bază presupune că efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu vor rămâne gestionabile şi limitate, pe fondul dependenţei relativ reduse a României de importurile energetice. Agenţia subliniază că România are o dependenţă de importuri de energie de aproximativ 30%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, agenţia avertizează că o perturbare mai severă sau de durată a pieţelor energetice ar putea afecta negativ creşterea economică, poziţia externă şi rezultatele fiscale ale României. Într-un astfel de scenariu, o agravare a dezechilibrelor ar putea conduce inclusiv la retrogradarea ratingului în următorii doi ani, potrivit raportului.

S&P mai arată că o eventuală întârziere în plata fondurilor europene ar amplifica presiunile asupra economiei şi finanţelor publice, în timp ce o îmbunătăţire substanţială a deficitelor fiscal şi extern, susţinută de o revenire economică mai puternică, ar putea determina o revizuire a perspectivei de la negativă la stabilă.

• Fondurile europene, pilon-cheie pentru creştere şi echilibru extern

Raportul subliniază că absorbţia accelerată a fondurilor europene va fi esenţială pentru menţinerea investiţiilor şi susţinerea creşterii economice în următorii ani. S&P estimează că România ar putea beneficia de un volum important de resurse europene, în special prin accelerarea implementării jaloanelor din PNRR, prin fondurile de coeziune şi prin facilitatea europeană SAFE.

Potrivit agenţiei, împreună cu investiţiile străine directe, aceste resurse ar putea acoperi între 50% şi 60% din necesarul de finanţare externă al României în perioada 2026-2027. S&P consideră că fondurile europene şi investiţiile străine directe reprezintă unul dintre principalele elemente de rezilienţă ale profilului extern al ţării.

• Deficite încă mari, datorie în creştere şi probleme structurale de colectare

Agenţia apreciază că măsurile de consolidare adoptate de autorităţi - inclusiv majorarea TVA, creşterea unor accize şi îngheţarea salariilor şi pensiilor din sectorul public - au contribuit deja la o anumită îmbunătăţire a performanţei fiscale. În acelaşi timp, S&P atrage atenţia că riscurile de execuţie rămân ridicate, inclusiv din cauza posibilelor contestări juridice, a dificultăţilor administrative şi a eficienţei reduse în colectarea taxelor.

Raportul subliniază că România continuă să aibă cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană, de aproximativ 30%, ceea ce reprezintă una dintre principalele vulnerabilităţi structurale ale finanţelor publice.

S&P estimează, de asemenea, că datoria publică netă va depăşi 60% din PIB până la finalul lui 2029, de la 52% în 2025, în timp ce costurile cu dobânzile vor continua să crească, de la puţin peste 2% din PIB în 2024 la 2,9% din PIB în 2026 şi 3,4% din PIB în 2028, potrivit agenţiei.

• Sistemul bancar rămâne stabil, dar nu fără riscuri

În evaluarea sa, S&P apreciază că sistemul bancar din România rămâne în general stabil, fiind predominant deţinut de capital străin şi finanţat în principal din depozite interne. Totuşi, agenţia notează că expunerea ridicată către sectoarele construcţii şi imobiliare, creşterea gradului de îndatorare a companiilor şi ponderea încă importantă a creditelor în valută pot reprezenta surse de vulnerabilitate în cazul deteriorării condiţiilor macroeconomice.