Şcolile sub asalt: proteste ale elevilor în Franţa şi atacuri mortale în Polonia

Şcolile se confruntă, la propriu, cu un adevărat asalt violent în mai multe zone din Europa. De la nemulţumirile privind sistemul de educaţie la confruntările cu poliţia şi atacurile comise în şcoli, mai multe state europene se află în faţa unor episoade de violenţă în rândul tinerilor. Există două zone care autorităţile au intrat în alertă maximă. Protestele elevilor din Franţa şi atacurile recente din şcolile poloneze au readus în atenţie o problemă care depăşeşte graniţele naţionale: relaţia tot mai tensionată a unei părţi a tinerei generaţii cu instituţiile, autoritatea şi mediul social în care se formează.

În Franţa, manifestaţiile au pornit de la nemulţumiri privind condiţiile de învăţământ, lipsa profesorilor şi starea infrastructurii şcolare, informează Reuters. În unele oraşe, protestele au degenerat în incendieri, distrugeri şi confruntări cu forţele de ordine. În Polonia, trei atacuri produse în instituţii de învăţământ în decurs de patru zile au provocat moartea unei persoane şi rănirea mai multor oameni, inclusiv a unor copii, conform AP.

Cele două situaţii nu sunt echivalente. În Franţa este vorba despre o mişcare de protest cu revendicări educaţionale şi sociale, în timp ce în Polonia autorităţile investighează acte de agresiune individuală, despre care premierul Donald Tusk spune că ar fi fost influenţate de glorificarea violenţei în mediul online. Totuşi, ambele cazuri arată dificultatea instituţiilor de a gestiona tensiunile în care sunt implicaţi tineri şi minori.

• Franţa: nemulţumirile din şcoli au ajuns în stradă

Potrivit agenţiei Reuters, protestele elevilor francezi s-au amplificat, pe 8 octombrie, Ministerul de Interne a estimat participarea la manifestaţii la 71.500 de persoane în întreaga ţară, dintre care 24.500 la Paris. Mişcarea, ajunsă în a treia săptămână, a fost declanşată de nemulţumirile privind condiţiile de învăţământ şi s-a extins de la regiunea capitalei către alte centre urbane. Printre revendicări se numără reducerea numărului de elevi din clase, ocuparea posturilor didactice vacante, îmbunătăţirea clădirilor şcolare şi modificarea programului de studiu. Elevii şi studenţii au denunţat, de asemenea, inegalităţile din sistemul educaţional şi violenţa poliţiei. Reuters relatează că manifestaţiile de la Paris au fost în mare parte paşnice, dar în alte localităţi au avut loc incidente grave. La Bordeaux, persoane implicate în violenţe au atacat o secţie de poliţie, o şcoală din Saint-Étienne a fost devastată, iar profesori din Toulouse şi Marsilia au fost agresaţi în timpul protestelor. Autorităţile franceze se confruntă astfel cu o problemă dublă: trebuie să răspundă unor nemulţumiri care privesc funcţionarea sistemului educaţional, dar şi să împiedice transformarea manifestaţiilor în episoade de violenţă stradală. Potrivit relatărilor din presa franceză, amploarea mobilizării a fost însoţită de intervenţii ale forţelor de ordine, arestări şi rănirea unor participanţi. În unele cazuri, reacţia poliţiei a devenit ea însăşi o temă a protestelor, alimentând tensiunile dintre manifestanţi şi autorităţi.

• Polonia: trei atacuri în patru zile

În Polonia, situaţia a căpătat o dimensiune mult mai gravă prin atacurile comise în instituţii de învăţământ. Potrivit Associated Press (AP), trei incidente s-au produs în provincia Mazovia, din centrul ţării, în decurs de patru zile. Un elev de 19 ani de la o şcoală profesională a rănit nouă persoane cu un obiect ascuţit. Într-un alt caz, un adolescent de 15 ani a atacat personalul fostei sale şcoli primare, ucigând o îngrijitoare şi rănind alte două persoane. Sâmbătă, o femeie de 21 de ani a rănit trei persoane într-o instituţie de învăţământ postliceal din Varşovia. În urma acestor incidente, autorităţile au intensificat verificările de securitate. Până duminică dimineaţă, poliţia reţinuse 117 persoane pentru deţinerea unor cuţite sau a altor obiecte periculoase ori pentru ameninţări cu atacuri asupra şcolilor şi colegilor. Aproximativ 64.000 de şcoli au fost verificate, conform datelor prezentate de AP. Premierul Donald Tusk a declarat că atacurile nu par să facă parte dintr-o operaţiune organizată la scară largă, ci ar reprezenta acţiuni spontane, inspirate de conţinutul din mediul online. Liderul polonez a avertizat asupra creşterii fascinaţiei pentru violenţă şi a interesului manifestat de unii tineri pentru ideologii extremiste, simboluri naziste şi persoane care au comis atacuri în masă şi care au ajuns să fie glorificate pe internet.

• Reţelele sociale şi riscul imitării agresorilor

Una dintre principalele preocupări ale autorităţilor poloneze este posibilitatea ca agresiunile să fie imitate de alţi tineri care urmăresc relatările despre atacuri sau consumă conţinut online în care autorii unor crime sunt prezentaţi drept modele. AP îl citează pe Kacper Rekawek, cercetător principal la Centrul Internaţional pentru Combaterea Terorismului din Haga, care a atras atenţia asupra asemănărilor dintre simbolurile utilizate de unul dintre suspecţii polonezi şi cele asociate cu Brenton Tarrant, autorul atacurilor din 2019 asupra a două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, în care au fost ucise 51 de persoane. Aceste similitudini nu demonstrează, prin ele însele, existenţa unei reţele organizate, dar ridică problema circulaţiei simbolurilor extremiste şi a transformării unor criminali în personaje admirate în anumite comunităţi online. Donald Tusk a descris situaţia drept un fenomen cu implicaţii sociale şi culturale mai ample. El a cerut părinţilor şi profesorilor să discute cu tinerii despre activitatea lor online şi despre consecinţele implicării în comunităţi care glorifică agresiunea. Guvernul polonez a anunţat, de asemenea, intenţia de a relua demersurile pentru limitarea accesului la conţinutul online considerat nociv pentru minori. Potrivit AP, Tusk a susţinut că autorităţile nu dispun în prezent de toate instrumentele juridice pe care le consideră necesare pentru blocarea unor astfel de materiale.

• Două crize diferite, o problemă comună de prevenţie

Comparaţia dintre Franţa şi Polonia trebuie făcută fără a confunda protestul social cu violenţa criminală. Elevii francezi care cer profesori, condiţii decente de învăţământ şi un sistem educaţional mai echitabil nu pot fi asimilaţi celor care comit atacuri asupra colegilor sau profesorilor. Nici incidentele violente produse în timpul manifestaţiilor nu justifică atribuirea unor comportamente extreme întregii mişcări de protest.

Există însă o întrebare comună pentru autorităţi: cum pot fi identificate şi gestionate tensiunile înainte ca ele să se transforme în agresiuni? În Franţa, protestele au făcut vizibile nemulţumiri acumulate în şcoli şi dificultăţi ale sistemului educaţional. În Polonia, atacurile au scos în evidenţă riscurile asociate ameninţărilor online, circulaţiei simbolurilor extremiste şi posibilei imitări a unor agresori. În ambele cazuri, reacţia instituţiilor nu se poate limita la intervenţii ale poliţiei şi măsuri de securitate, chiar dacă acestea sunt necesare în situaţii de pericol imediat. Şcoala are un rol esenţial nu numai în transmiterea cunoştinţelor, ci şi în formarea comportamentelor sociale. Atunci când elevii consideră că problemele lor nu sunt ascultate, tensiunile se pot amplifica. În acelaşi timp, expunerea la conţinut violent şi extremist poate crea riscuri care necesită intervenţii distincte, atât din partea familiilor şi profesorilor, cât şi din partea instituţiilor responsabile de siguranţa publică.

Evenimentele din cele două ţări arată limitele unei abordări exclusiv punitive. Măsurile de securitate pot preveni anumite incidente, iar anchetele pot identifica persoanele responsabile, însă prevenirea pe termen lung presupune şi înţelegerea cauzelor care favorizează violenţa.

În Franţa, autorităţile trebuie să răspundă problemelor concrete semnalate de elevi, fără să permită ca manifestaţiile să devină un pretext pentru agresiuni şi distrugeri. În Polonia, prioritatea imediată este protejarea elevilor şi a personalului şcolar, concomitent cu investigarea atacurilor şi a eventualelor legături cu mediile extremiste online. Rămâne şi problema responsabilităţii platformelor digitale, prin intermediul cărora imaginile violente, ameninţările şi simbolurile extremiste pot circula rapid. Combaterea acestui fenomen presupune însă măsuri fundamentate, care să protejeze minorii fără să transforme orice comportament nonconformist sau orice protest într-un motiv de suspiciune.