Ştefan Radu Oprea: „Listarea companiilor de stat nu reduce deficitul şi nu aduce beneficii de guvernanţă”

Propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor companii de stat ridică patru probleme distincte, care ar trebui analizate separat, potrivit unei postări publicate pe Facebook de Ştefan Radu Oprea.

În ceea ce priveşte aspectul procedural, Ştefan Radu Oprea susţine că documentul care conţine lista exploratorie de companii - inclusiv CEC Bank, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Loteria Română şi Poşta Română - nu a fost dezbătut în cadrul CNR9, Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, organism prezidat chiar de vicepremier, conform aceleiaşi postări. Potrivit acestuia, documentul ar fi fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei de guvern chiar în dimineaţa reuniunii, fără a exista timpul necesar pentru analiză, ceea ce ar fi însemnat o ocolire a mecanismului tehnic creat pentru evaluarea unor astfel de decizii, mai arată sursa citată.

Oprea consideră că această abordare contrazice principiile de transparenţă asociate guvernanţei corporative şi listării la bursă, afirmând că „un document cu implicaţii majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”, potrivit mesajului publicat pe Facebook. Totodată, acesta caracterizează procedura drept una „opacă”, susţinând că documentul ar fi fost introdus „pe sub radar”, conform aceleiaşi surse.

Referitor la jalonul 443 din PNRR, Ştefan Radu Oprea afirmă că acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puţin trei companii din domeniile energiei şi transporturilor, cu termen august 2026, fără legătură cu companii precum CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanţa, potrivit postării. Mai mult, acesta susţine că însăşi Oana Gheorghiu ar fi confirmat că listarea nu mai poate fi realizată în termenul rămas, întrucât un astfel de proces durează între 9 şi 18 luni, conform aceleiaşi surse.

În acest context, România ar urma să propună Comisiei Europene restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR şi Electrocentrale ELCEN, ceea ce ar însemna că lista de listări anunţată public nu are legătură directă cu îndeplinirea jalonului PNRR, mai arată Ştefan Radu Oprea în postare.

În ceea ce priveşte impactul asupra deficitului bugetar, acesta susţine că veniturile din privatizare nu sunt recunoscute drept venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010 utilizată de Eurostat, fiind înregistrate într-un cont dedicat, potrivit aceleiaşi surse. În opinia sa, listarea nu contribuie la reducerea deficitului structural raportat la Bruxelles şi, în plus, ar conduce la pierderea dividendelor pe care statul le încasează anual, conform postării.

Ştefan Radu Oprea menţionează că o astfel de decizie ar putea avea sens doar în contextul alimentării unui fond suveran, însă subliniază că aceasta reprezintă o discuţie separată, potrivit aceleiaşi surse.

Un alt argument contestat este cel legat de eliminarea sinecurilor prin listare. Oprea afirmă că acest raţionament nu este valid pentru companiile deja listate, precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica şi Transgaz, potrivit postării. Acestea ar avea deja mecanisme de transparenţă, raportare şi guvernanţă corporativă, iar vânzarea unui pachet minoritar suplimentar nu ar aduce îmbunătăţiri, ci doar ar reduce veniturile statului din dividende, susţine acesta.

În acest context, Ştefan Radu Oprea subliniază necesitatea diferenţierii între companiile nelistate şi ineficiente, unde listarea poate avea rol de reformă, şi cele deja listate şi profitabile, unde o listare suplimentară ar echivala, în opinia sa, cu vânzarea unor active valoroase fără justificare economică, potrivit aceleiaşi postări.

În concluzie, acesta afirmă că listarea companiilor de stat poate reprezenta un instrument util pentru transparenţă şi guvernanţă, invocând exemplul Hidroelectrica, însă critică utilizarea acestui instrument ca soluţie fiscală urgentă, susţinând că „nu e reformă, e comunicare politică prezentată ca urgenţă tehnică”, conform mesajului publicat pe Facebook.

În final, Ştefan Radu Oprea menţionează că va reveni cu o analiză separată privind metoda ABB propusă pentru Hidroelectrica şi Romgaz, pe care o descrie ca fiind o procedură rapidă, desfăşurată în 24-48 de ore şi implicând discounturi, sugerând posibile pierderi financiare şi lipsă de transparenţă, potrivit aceleiaşi surse.