Strategia Naţională de Apărare a trecut de CSAT şi aşteaptă votul Parlamentului

• CSAT a aprobat şi planul naţional pentru proiectele finanţate din SAFE • Prin SAFE, ţara noastră va primi o finanţare de 16,68 miliarde euro în domeniul apărării

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat astăzi Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, document ce va redesena direcţia strategică a statului în faţa celui mai tensionat climat militar din regiune după sfârşitul Războiului Rece, potrivit comunicatului de presă emis de Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată arată că este vorba despre prima Strategie de Apărare care a trecut prin transparenţă publică, iar varianta finală, ajustată cu recomandările primite, va fi prezentată de preşedintele Nicuşor Dan în plenul Parlamentului spre dezbatere şi adoptare, într-un moment în care România se pregăteşte pentru posibilitatea unui conflict armat de durată la graniţă, pentru crize succesive şi pentru accelerarea investiţiilor în apărare. Viziunea prezentată în documentul aprobat de membrii CSAT este aceea a unui stat modern, sigur, construit în jurul cetăţeanului şi al instituţiilor integre, capabil să garanteze pacea internă şi securitatea naţională cu forţe flexibile, profesioniste şi complet adaptate misiunilor NATO şi UE.

CSAT a mai aprobat evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor prognozate pentru 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării, documente care vor fundamenta reacţia României la deteriorarea accelerată a mediului de securitate regional. Prioritară devine creşterea capacităţii de luptă a Armatei României, modernizarea accelerată a industriei naţionale de apărare, programele de retehnologizare, offset-ul industrial şi integrarea producţiei autohtone în lanţurile europene. Statul trebuie să fie pregătit nu doar pentru scenariul unei agresiuni majore la graniţă, ci şi pentru eşalonarea rezilienţei interne, consolidarea societăţii civile şi apărarea infrastructurilor critice. Forţele Armate vor fi extinse prin creşterea numărului de militari activi şi a rezerviştilor, pentru a asigura capacitatea de reacţie rapidă şi de disuasiune.

În paralel, membrii CSAT au analizat raportul privind lupta împotriva traficului şi consumului de droguri, fenomen catalogat oficial drept risc la adresa siguranţei naţionale, odată cu expansiunea reţelelor transnaţionale şi creşterea dramatică a consumului în rândul tinerilor. Raportul indică destructurarea unor grupări internaţionale, extinderea centrelor de tratament şi dezvoltarea unui sistem naţional unitar de monitorizare.

Decizia cu cel mai puternic impact economic a fost însă aprobarea Planului de investiţii în industria de apărare a României în baza Instrumentului SAFE. România va solicita oficial fonduri în valoare totală de 16,68 miliarde euro, dintre care 75% pentru echipamente militare, ordine publică şi apărare civilă, iar 25% pentru infrastructură strategică, inclusiv cele două capete de autostradă Paşcani-Siret şi Paşcani-Ungheni.

"Cele mai consistente programe ale României au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie. În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naţionale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor şi pentru realizarea investiţiilor pentru capacităţile de producţie necesare. Totodată, vor urma discuţii privind posibilele colaborări în formatul guvern la guvern sau în relaţia cu marii producători din Europa. Un criteriu esenţial este dezvoltarea industriei româneşti, prin realizarea unor investiţii în capacităţi noi de producţie, dar şi prin cooptarea companiilor româneşti în lanţurile de aprovizionare şi valorice europene”, se arată în comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială.

După aprobarea planului naţional de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectaţi, astfel încât companiile româneşti să înregistreze capacităţile de producţie, proiectare, realizare soft, etc. Această platformă web va funcţiona ca o platformă de identificare a furnizorilor români şi de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare.

Creşterea capacităţilor de producţie din România, publice sau private, este obligatorie pentru independenţa strategică a ţării noastre şi pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030. Companiile din România şi noile investiţii în capacităţi de producţie în ţara noastră vor putea contribui la dezvoltarea industriei militare europene, care este obiectivul programului SAFE.